9 februarie…

Nu i-am înțeles niciodată pe cei care au fost mereu indiferenți în ceea ce privește ziua de naștere, indiferent de motiv. Ca să nu mai spun de cei care „uită” intenționat de ea. Cred că până la urmă e vorba de bucuria de a ți se fi îngăduit să zăbovești câteva clipe din toată măreția asta a Timpului, aici. E vorba de recunoștința față de cea care ți-a dat viață. Spunea foarte frumos o prietenă că de ziua nașterii cuiva, prima care ar trebui sărbătorită într-un sens sau altul, ar trebui să fie Mama.

♥

 

În ceea ce mă privește, 9 februarie este mereu o zi importantă. Nu contează dacă lucrurile nu ies cum trebuie, nu contează dacă starea nu este cea care trebuie, e mereu mai presus de orice altă zi.

Și pentru că îmi e atât de dragă, am căutat să văd dacă e la fel de importantă și pentru alții. Așa am aflat că dintre cei născuți de-a lungul timpului la această dată, sunt muzicieni, poeți, pictori, filosofi, amirali, avocați, actori, samurai (asta mi-a plăcut cel mai mult ), piloți, oameni de știință, sportivi, o listă impresionantă. Am descoperit chiar o listă cu biografii „astrologice”. Asta m-a mai liniștit, înseamnă că sunt alții și mai nebuni ca mine de-și ocupă timpul cu așa ceva ))

♥

Am și eu lista mea. De oameni dragi pe care i-am cunoscut de-a lungul timpului. Cu trei dintre ei am împărțit ziua de naștere în diferite episoade din viața mea.

Bunicul meu a primit în dar de ziua lui, prima nepoată. Era o adevărată sărbătoare în familie când venea ziua noastră. De altfel, e un soi de „tradiție”: mama s-a născut de ziua bunicului ei, o vară de-a mea, de ziua strabunicii noastre. De fiecare dată se adunau toți, iar petrecerea era mereu memorabilă. Frumoasă copilărie am avut…Iar de bunicul meu îmi aduc aminte cu un zâmbet larg, pentru că a fost unul dintre cei mai buni oameni pe care i-am cunoscut, foarte vesel, plin de viață și cânta superb din frunza de nuc.

♥

Studentă fiind, am cunoscut-o pe prima mea „geamănă”. Claudia a fost mereu, din punctul meu de vedere, o persoană discretă. Fiind la fel de veselă, am avut câteva episoade în sesiunile lungi și imposibile, în care ne-am distrat copios. Nu ne-am văzut de 10 ani! Până și numele copiilor noștri este același La mulți ani, dragă Claudia! Să-ți trăiască Tudor și să te bucuri de familia ta frumoasă!

♥

Laura…este o fată „de nota 10”. Am cunoscut-o la școală. Era, pe atunci, profa de mate a elevilor mei. Ei o adorau! Au regretat enorm că a trebuit să plece. Când mă gândesc la ea, primul lucru care îmi vine în minte este zâmbetul ei. Îi face chipul să pară și mai blând. E ca și cum toată bunătatea ei e desenată atunci, pe loc, în mugurele acela de zâmbet. Niciodată nu uită să mă sune: „La mulți ani, surioară!”, îmi zice. La mulți ani și ție, draga mea! Nu am uitat nici acum trandafirul acela roșu

Later edit: O postare care mi-a plăcut : http://diacritica.wordpress.com/2010/02/09/9-februarie/