RSS

Un cântec

16 Ian

Nu știu dacă-l mai știe cineva.

L-am învățat de la bunica mea, ardeleancă. A fost primul cântec pe care i l-am cântat Pințului la vreo două zile după ce l-am născut. Aveam și o variantă audio, dar nu o pot posta aici.

Cu gândul la dragele mele Păntușa, Mirela și Simona (ardelence). Vă mai amintiți, nu? :-D

Păstorița

Era o păstoriță,

pitipam pam pam, pitipam pam pam,

și-avea o mioriță,

pitipam pam pam, pitipam pam pam,

și miorița lapte da

și toată ziua behăia.

Din lapte caș făcuse,

pitipam pam pam, pitipam pam pam,

un caș cum nu mai fuse,

pitipam pam pam, pitipam pam pam

sta mâța-acolo și pândea,

cu coada ochiului trăgea.

Și-atuncea păstorița,

pitipam pam pam, pitipam pam pam,

Luă-n mână vărgulița

pitipam pam pam, pitipam pam pam,

”Să nu pui, mâțo, laba ta

căci cașul nu-i de mutra ta”.

Și mâța -așa făcuse,

pitipam pam pam, pitipam pam pam,

ea laba nu o puse,

pitipam pam pam, pitipam pam pam,

cu botul cașul l-a luat

și fără labă l-a mâncat.

Să nu se supere pisicimile voastre Psi, vero, DJ, Almanahe. Pisica a dat bine în poză aici :-D

Au mai găsit câte un cântec pe placul lor și Redsky, Blueriver, Virusache, Cita, Scorpio, Abisuri

 
27 Comments

Publicat de pe ianuarie 16, 2012 în Despre copii, Provocarea de luni

 

Etichete: , , , , , , , ,

27 Responses to Un cântec

  1. Vero

    ianuarie 16, 2012 at 6:25 pm

    O mâţă deşteaptă! :D

     
    • dagatha

      ianuarie 16, 2012 at 7:50 pm

      nu-i așa??? :-D

       
  2. dictaturajustitiei

    ianuarie 16, 2012 at 6:25 pm

    Să nu te superi pe mine dar bunica mea asta-mi cânta :

     
    • dagatha

      ianuarie 16, 2012 at 8:02 pm

      păi de ce să mă supăr??? Fiecare cu cântecul lui, nu? :-D

       
      • dictaturajustitiei

        ianuarie 16, 2012 at 8:16 pm

        Am glumit. Dar bunica chiar îmi cânta unele dintre ele . Și -i mai plăceau :

        Dar de

        ce zici ?

         
      • dagatha

        ianuarie 16, 2012 at 9:05 pm

        Apoi…zic că sunt ele cântece vechi și faine, dar nu știu zău dacă m-ar fi încântat la vârsta aceea. Bunica mea știa ea ce știa despre gusturile nepoatei! :-) ))

         
  3. abisurile

    ianuarie 16, 2012 at 8:07 pm

    Nu il cunosteam inca. Simpatic, sper ca Printul a apreciat

     
    • dagatha

      ianuarie 16, 2012 at 8:13 pm

      cred că l-am cam speriat :-) dacă nu pe el, măcar pe colega de suferință din maternitate. I-am cerut voei. Zic: te deranjează dacă-i cânt lui fii-miu? Ce să mai zică săraca??

      Acum îi place. Când îi fac baie, mai ales :-D

       
  4. almanahe

    ianuarie 16, 2012 at 8:11 pm

    Hihi, de-asta iubesc io mâţele! Jora mea la fel ar fi făcut!
    Eu nu-mi amintesc ce-mi cânta bunică-mea când eram mică, da’-mi cântă acum altele, nu de leagăn…şi are 86 de ani; din când în când mai compune şi versuri…Mi-a compus chiar şi o melodie, pe care mi-o cântă ori de câte ori ne vedem…îmi amintesc acum din ea doar “nepoata mea cea frumuşică…” :)

     
    • dagatha

      ianuarie 16, 2012 at 9:08 pm

      Pfuuui! Uitasem de Jora, Uita-v-ar ghinioanele! Să vă trec la Pisicimile voastre!
      Shame on me!
      Ce norocoasă ești că mai ai bunică… Mie mi-e atât de dor de ei uneori…

       
  5. BlueRiver

    ianuarie 16, 2012 at 8:13 pm

    daaa, imi aduc aminte de melodia asta, o cantam in tabere , o invatasem de la colegele de tabara, ardelence… eu ii cantam, printului meu, cand era mic “iepuras dragalas”, iar cand aveam treaba, ii puneam caseta cu Jordy :)

     
    • dagatha

      ianuarie 16, 2012 at 9:12 pm

      Ce mă bucuuuuuuuuur! În afară de nepoatele bunicii mele (adică și subsemnata), nu am mai auzit pe nimeni să știe cântecelul!
      Îi cântam și eu diverse, dar el e foarte selectiv și franc: „mami, nu mai veau să aud me’odia asta!”

       
  6. psi

    ianuarie 16, 2012 at 8:42 pm

    tiii…. uite că am aflat şi io de ce îmi plac pisicile! :D
    fain cântecelu tău! da nu ne-ai spus ce părere avea pinţu!

     
    • dagatha

      ianuarie 16, 2012 at 9:37 pm

      :-D
      Pințu…atunci nu a dat doi bani pe strădania mea!
      Acum se amuză la baie și se străduiește să pronunțe „pitipampampam” :-D

       
  7. pitici, dar voinici

    ianuarie 16, 2012 at 9:44 pm

    ce imi place!!!e fain :)
    ma faci sa-mi amintesc de bunicii mei: cand stateam la ei in vacanta, in fiecare seara imi spuneau povesti,mai ales bunica mea…ce amintiri frumoase :)

     
    • dagatha

      ianuarie 16, 2012 at 9:50 pm

      da…ce vremuri frumoase…
      Toate verile mi le petreceam la ceilalți bunici, erau mai aproape. Așa că aceștia din partea Ardealului…s-au dus înainte să pot „profita” de existența lor.

       
  8. Ciprian Bojan

    ianuarie 16, 2012 at 11:03 pm

    Sweeeeet! :X :D

     
    • dagatha

      ianuarie 16, 2012 at 11:12 pm

      :-D

       
  9. cristina

    ianuarie 17, 2012 at 6:54 am

    :) ))) Dragut. Si haiosel. Nu il stiam. Dar il pot invata, pentru ca … cine stie?!

     
    • dagatha

      ianuarie 28, 2012 at 11:18 pm

      da, chiar, cine știe ;-)
      Când ai nevoie, ți-l trimit cu tot cu melodie :-)

       
  10. virusverbalis

    ianuarie 17, 2012 at 9:19 am

    Ca lumea cantecelu..Sa-ti traiasca Printul! :) )

     
    • dagatha

      ianuarie 28, 2012 at 11:19 pm

      Mulțumiiim! :-)

       

Ce părere ai?

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s

 
Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 166 other followers