…înțeleaptă
Episodul 1
Pințul stă cu o mătușă temporar, la „casa nouă”. Unchiul, la o vârstă când nu mai ține pasul cu alergăturile copilului, stă relaxat la televizor. Acest lucru îl deranjează pe Pinț, care este extrem de posesiv când vine vorba de propriile lucruri. Îi strigă: „Hei, unchiule, ăla e te’ievizo’iu meu! Nu te mai uita la el!”. Evident, unchiul iși vede nestingherit de emisiunea preferată, neobișnuit cu prezența piciului în jurul său. Revoltat, Pințul aleargă la mătușa, cu pâra, cum i-i felul: „Mătusa, ch’ied că unchiul ăsta nu aude p’ia bine!”
Episodul al doilea
Din nou, televizorul este mărul discordiei. Prins într-o zi bună, Pințul a făcut o „conțesie” (= concesie = andreism) și ne-a îngăduit să vizionăm și noi ceva la minunata invenție. Tati a butonat (sau a…zappat???) și și-a exprimat nemulțumirea cu voce tare: „Nu e nimic bun la televizorul ăsta!”. Copilul, cu înțelepciunea-i caracteristică, decretează: „Tati, eu ch’ied că a timpul să ne cumpă’iăm at te’ie vizo’i!”
Episodul al treilea
Suntem în etapa aceea când Pințu dorește cu ardoare un nou membru în familie. Spre dezamăgirea lui, tati și mami sunt fericiți așa, în trei
Bucuria zilei a constat în anunțul făcut de Păntușa: a primit două liniuțe la testul cu bărzuța! Iupiiiii! Bineînțeles, i-am adus la cunoștință copilului că va avea un verișor sau o verișoară, iar el, foarte încântat, exclamă: „Da, da, să-l aducă la noi! În sfâ’șit o să am și eu un fățio’i!”
Așa că Pințul are o perspectivă foarte clară a felului în care arată hainele cele noi ale împăratului
. De aceea, ne corectează de fiecare dată când judecata ne este întunecată de boala asta specifică adulților: lipsa imaginației și a sincerității. Așa încât, noua achiziție de la Lidl se pare că nu va fi destinată depozitării jucăriilor Pințului, cum greșit am judecat noi.
See for yourself
Cam asta a ieșit la provocarea de luni
Ceilalți ce-or fi scris? psi, tibi, virusache, redsky, scorpio, dictatura justitiei, cita, vero, anacondele, vântdetoamnă, abisuri,






psi
ianuarie 30, 2012 at 7:17 pm
bucură-te de aceste momente magice. mie mi-e deja dor de imaginaţia şi posesivitatea nepoţelului meu. în plus, de când cu clasa întâi… ne vedem totuşi mai rar ca în urmă cu câţiva ani şi pentru că are un program încărcat, chiar şi “furatul” lui pentru diverse activităţi- jocuri cu el, ni se limitează la …weekend.
frumos pinţ mai ai, l-am mai văzut, dar iartă-mă că nu ţi-am spus asta până acum.
dagatha
ianuarie 30, 2012 at 7:26 pm
Ne bucurăm de ele, dar niciodată nu conștientizăm suficient semnificația lor …
Pințul îți mulțumește pentru apreciere
tibi
ianuarie 30, 2012 at 7:43 pm
Ce momente magnifice ai darul să trăieşti. Vezi că trec iute iute şi nu te mai întîlneşti cu ele…
întotdeauna copiii au dleptate pentru că lumea lor este curată şi mult mai frumoasă decît lumea adulţilor.
Şi da, Pinţu ale dleptate
dagatha
ianuarie 30, 2012 at 9:21 pm
adevăr grăiești!
Cu câte inocență pibesc ei lucrurile…și cât de ușoare par toate în ochii lor!
virusverbalis
ianuarie 30, 2012 at 8:30 pm
Mirajul copiilor..Printu are totdeauna dreptate..Doar e regatul lui,nu?
)
dagatha
ianuarie 30, 2012 at 9:22 pm
ooooo, daaaaaaaaaa! Este cu adevărat regatul lui!
VictorCh
ianuarie 31, 2012 at 2:54 am
Si ce supusi loiali are!…
dagatha
ianuarie 31, 2012 at 6:01 pm
Este irezistibil, de aceea!
Ciprian Bojan
ianuarie 30, 2012 at 10:10 pm
A propose de Episodu’ 2. Banc, mai de demult:
Cică bade’ o ieșit din Ce A Peu și s-o dus la oraș la fabrică, să facă mai mulți bani. Apoi, noh, dară, p-acolo nu poți umbla fiecum, din primu’ salar își cupără bade’ un ceas de mână. Trece vreme ce trece, banii le ajung la bade’ și lele’ și hotărăsc să-și cumpere un radio(n)! Noh, dară, îl cumpără! Se anunță la radio(n) ora exactă, bade’ să uită la ceas și exclamă: ”Da poi tu, muiere, musai a fi să ducem radionu’ ista la tomnit (reparat) că nu bate după ceasu’ ista!”
dagatha
ianuarie 31, 2012 at 6:26 pm
Dulcele grai ardelenesc
Cita
ianuarie 30, 2012 at 10:42 pm
Si totusi la cine vine barza, ca nu am inteles pe cine trebuie sa felicitam?:)
VictorCh
ianuarie 31, 2012 at 3:20 am
La sora autoarei blogului, matusa “pintului” – si autoarea multor fotografii aparute aici pe blog.
dagatha
ianuarie 31, 2012 at 6:26 pm
Dap
Vero
ianuarie 31, 2012 at 1:09 am
Pinţul va deveni probabil creator de modă!
Noile haine ale împăratului îi vin foarte bine
dagatha
ianuarie 31, 2012 at 6:28 pm
daaaaaaaaaa, nu-i mai da idei!
))
)0
să zic mulțumesc că nu a vrut să doarmă cu ele, că de obicei ăsta e ritualul: dormim cu orice lucru nou primit, câte o săptămână. Dacă îi este foarte drag, se prelungește perioada
pitici, dar voinici
ianuarie 31, 2012 at 12:52 pm
bag seama ca aveti parte de un adevarat intelept, noroc cu Pintul ca altfel nu stiu ce va faceati voi adultii in lumea asta…..:)))
sau il / o va bombarda cu jucarii direct puse peste bebe??? mai stiu eu pe cineva cum a facut prima data cand si-a intampinat fratele proaspat iesit din maternitate
) a intins toate jucariile din casa de la intrare pana la usa camerei bebelui, nu a avut nimeni voie sa intre la bebe pentru ca era doar al ei si al lui mami
))
felicitari pentru nepotel/nepoata si sa fie un partener de joaca pe masura Pintului
sunt curioasa cum va reactiona cand va vedea prima data bebele, o sa-l ia de manuta sa il duca la jucarii
dagatha
ianuarie 31, 2012 at 6:30 pm
cine știe
Așteptăm să vedem ce va fi. Important e să fie bebe bine
VictorCh
ianuarie 31, 2012 at 8:57 pm
Important este sa fie bine amandoi – si bebe, si mama – si armonia in familie sa continue cu bine si cu iubire si dupa noua “adaugire”…
eumiealmeu
februarie 5, 2012 at 8:26 pm
pințu voia să spună în episodul 2.. evident că nu e nimic bun la tv ăsta, pentu că nu cauci cum tebuie… io meieu gășesc ce viau… acea că dă telecomanda și fudzi la dat zăpada gios de pe cașă…
a fost delicat că s-a abținut…
cu cine/o semăna?
dagatha
februarie 5, 2012 at 8:34 pm
mda…. Tu cu cine ții??
eumiealmeu
februarie 5, 2012 at 8:28 pm
să înțeleg că atunci când voi vedea prima dată cadoul aducătoarea va purta marsupiu sau cărucior…
s-ar putea ca însărcinările tale să-i fi adus barza în casă…
dagatha
februarie 5, 2012 at 8:35 pm
dap. sper că încă mai are mărunțișurile pentru tine. Dar cu vremea asta…