Nepotrivire de vise – Duzina de cuvinte (24)

„Do you know where the wild roses grow
So sweet and scarlet and free?”

Ai  tremurat când m-ai găsit

bând din căușul palmelor albe

culoarea senină a ochilor tăi.

Dincolo de ei am zărit

emisfere-n culori boreale.

Fals! Atât de fals…

Gânduri-otravă ascunse-n pietrele mute

hămesite-au ieșit după pradă

iar visul s-a spart

în cioburi de-argint. Ne-am trezit

jumătăți rătăcite-ntre stele

la mila zeilor crunți

murind și-nviind repetat, ca tortură.

N-ai pus stăpânire cumva peste timp?

Oare dragostea-i joc de tarot?

Poți oare să-ți vinzi sufletul pe-un pumn de arginți?

Rămân doar șoapte în vânt

scrijelite pe timpanul tău surd

și-amintiri se evaporă-n soarele-amiezii

tulburătoare.

Ți-amintești curcubeul

unde citeam despre binele celorlalți,

visători ca și noi?

Ziua își pune razele la uscat…

Tulburătoare, dragostea pune stăpânire pe sufletul tău și binele celorlalți se evaporă

……………………………………………………………………………………………………………..

Cele douăsprezece cuvinte și…cuvântătorii lor:  psiMarianaIoana SogluVerotibiAdrianalili3dDictatura JustitieiDana LaliciSonia , Vienela, Alma Nahe, Calin, dor, Some Words

36 de comentarii

  1. Sau poate nu sunt pierdut întrutotul,
    Iar de-i așa, atunci sunt uitat pe colțul unei obsesii
    – Starea asta e cel mai puțin de dorit.

    Sunt pe un drum presărat de amulete ale dragostei,
    Pietre de moară pentru cei din jurul meu.
    Într-o parte apa urcă peretele stâncos,
    Stropi de argint săgetează curcubee promise.
    Dincolo nimicul înghite întuneric.

    Drumul e singurul ce îmi știe povara.
    „Destinul e un cerc mânat de un copil de cinci ani,
    Alergand pe sub nuci” – imi șoptește de sub tălpi mustind sânge.

    „Taci!
    Amintește-mi unde mă duci,
    Mai bine…”

    • 🙂
      Carmen, și eu mă bucur când reușesc să mă alătur vouă 🙂 Și e plăcut să fii primit mereu cu căldură…
      Dacă e inspirată din realitate… contează? Aduce un plus? Marchează un minus? Atâta vreme cât spune ceva câtorva dintre cititori înseamnă că și-a atins un scop 😉 (spun asta pentru că mă mai întreabă unul dintre cititori frecvent același lucru 😉 )

  2. da, am să-ţi fur asta: ziua îşi pune razele la uscat. 😀
    cum îi spuneam ieri lui scorpio, iubirea nu e raţională. ar fi rău să fie… 😉 nu?

  3. Frumos, trist și de cele mai multe ori, crud de adevărat.
    Eu totuși cred în IUBIRE și sper să crezi si tu mai departe…… Dacă cineva alege să-si vândă sufletul, probabil a ales sa suporte si consecințele.
    Mai bine ascultăm un,, cânticel,, si iubim mult, mult !!
    The rose ( Janis Joplin)

    • 🙂
      Eu cred în iubire…În orice formă a ei…în toate formele ei… 🙂 Aș fi…nebună, dezorientată, pierdută dacă nu aș crede 🙂 Că nu se arată așa cum am visat…e altă poveste 🙂
      Mulțumesc pentru sugestia muzicală. E…inspirativă 😉

Ce părere ai?