Poem al desăvârșirii

ieri
mi-am uns fiinţa cu dulcea mireasmă a trupului tău
în zvârcolirea nebună din albul veşmânt
simţeam
mirosul de-alun al palmelor tale
şi buzele moi cu gust de măr verde
am îmbrăcat pielea ta fină de ape
şi-aşa am fost tu
iar degetul tău s-a plimbat peste pântecul meu încă gol
simfonie de gânduri şi doruri şi stele
în lumina albastră a nopţii domoale

ţi-am strâns pentru o clipă inima-n mâini
sorbind-o uşor cu ochii căprui
şi-am privit-o:
zâmbea

lepădaţi de toate gunoaiele lumii
am făcut legământul
în cer şi pe ape
sfinţindu-l
cu lacrimi
de rouă

4 comentarii

Ce părere ai?

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s