Experiență maieutică eșuată

mi se naşte o ureche
dintr-un ochi obosit
o trag
cu gheara înţepenită
de suflul răutăcois al regelui Timp
(încercare frivolă de moşire)
auzul umed şi ros
mucegăit de cât a zăcut sperând să iasă cumva la lumină
scânceşte a uimire

creşte
până în tâmpla bătrână de patimi
de parcă ar vrea să recupereze tot timpul pierdut
ascult docil vocea
pe care am crezut-o uitată
strigând timid
spre fiinţa încă rătăcită în mine

iar deasupra
un cer de ochi se face
pleoapa zării

Un comentariu

Ce părere ai?

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s