Despre coincidențe

Există lucruri care se întâmplă pur și simplu.

Pentru că nu am învățat toate lecțiile (cum aș putea?!), încă mai stau pe gânduri dacă e vorba despre lucruri întâmplătoare, sau despre ceea ce este deja hotărât undeva (în frunte, în stele, în cărți). Și cum îmi place să mă joc puțin cu termenii, mâ gândesc dacă nu cumva „coincidență” înseamnă mai mult decât definiția din DEX:

COINCIDÉNȚĂ, coincidențe, s. f. Faptul de a coincide; potrivire (întâmplătoare) a două lucruri, evenimente, fapte etc. [Pr.: co-in-] – Din fr. coïncidence.

Dacă mă joc puțin cu termenul, iese un fel de „altă matematică”: co+ incidență= lucruri are se întâmpă împreună, profitând și de o parafrază a altei definiții:

INCIDÉNȚĂ, incidențe, s. f. 1. Întâlnire a unor raze (sau a unor fascicule de raze) de lumină între ele sau cu o suprafață.

(Ca să nu încurc și mai tare lucrurile, voi folosi termenii „întâmplare”, „întâmplător”, „a se întâmpla” cu sensul cunoscut de toată lumea…deși aș avea și acolo ceva mențiuni. Cum talentul meu filosofic este sublim, dar lipsește cu desăvârșire, nu e momentul să zăpăcesc cititorul.)

De multe ori am rămas surprinsă când lucrurile s-au petrecut…întâmplător. Apoi am aflat că toate au o logică pe care putem sau nu să o înțelegem. Întâmplarea de duminică mai întâi m-a șocat, apoi mi-a amintit de un caz despre care am auzit recent.

Un copil pe terenul de fotbal, a fost lovit puternic în piept de o minge și a căzut secerat la pământ. În public se afla, întâmplător (?!) o femeie care știa manevrele de resuscitare. I-a salvat viața copilului. Apoi fiecare și-a urmat calea, nu s-au mai întâlnit. Până într-o zi. După aproximativ 10 ani, aceeași femeie se afla într-un restaurant și s-a înecat cu mâncare. Un chelner s-a repezit să o salveze. Cunoștea manevra Heimlich. Au descoperit că era chiar băiatul pe care ea îl salvase cu 10 ani în urmă! Mi s-a părut incredibil. Filmul mai vorbea despre cercetători care au analizat, au făcut statistici, probabilistică, calcule matematice ca să înțeleagă natura „întâmplătoare” a evenimentului. S-a ajuns la o oarecare concluzie potrivit căreia între oameni s-ar crea legături mai puternice sau mai puțin puternice care generează, în funcție de felul lor, astfel de „re-întâlniri”.

Habar nu am dacă se verifică sau nu aceste concluzii, dacă sunt valabile sau nu. Știu doar că se întâmplă. Și te lasă mut de uimire. Cineva apare sau dispare exact la momentul potrivit din viața ta, altcineva îți spune un lucru care te ajută enorm într-o situație, deși nu ai realizat acest lucru. Exemple cred că are fiecare în viața lui.

Duminică am primit un comentariu la un text pe care l-am scris de mult: In memoriam – Dan Hrubaru.

Chiar foarte de mult. Unde a fost el publicat până am făcut blogul, avea alt nume. Nu a fost vizualizat, ca majoritatea textelor de la „literare ” sau „gânduri”, pentru că au fost puse toate odată dintr-un motiv personal. Și totuși…cineva l-a găsit! Și nu oricine. Am căutat și eu pe google să văd cum l-a găsit. Mie nu mi-a ieșit. Și nici nu știu dacă asta contează prea mult. Am realizat că am făcut o legătură între un om pe care aproape nu l-am cunoscut niciodată și alt om despre care știam, doar, că există.

26 de comentarii

  1. am tendinta de a ne intreba „de ce?” numai atunci cand „iese rau” o astfel de coincidenta.
    calculele cele matematice…sa-mi fie cu iertare fata de stimabilii matematicieni insa factorul uman nu-l vad a putea fi cuprins intr-o formula matematica.

    • uite că la alea rele nu m-am gândit aici.
      și da, asta mă gâneam și eu cu calculele matematice…E același lucru ca ăia de prezic cutremure maxime sau sfârșituri de lumi…
      eh, pe de altă parte…eu stau prost și cu adunarea uneori, așa că …ce mă bag?

  2. Citind articolul tau mi-am trecut parca in revista intreaga viata, caci se pare ca traiesc, ca multi altii, sub semnul intamplarilor pe care de mult nu le mai numesc coincidente. Se intampla ca cunosc oameni care-mi devin prieteni buni, se intampla sa nu-mi iasa ceea ce-mi propun si sa fie spre binele meu, dar niciodata nu m-as fi gandit la o astfel de coincidenta ca cea experimentata de tine. E uimitor! M-a infiorat… cred in ca undeva/cumva toate sentimentele noastre vis-a-vis de un om, un moment, o situatie ne „leaga” invizibil, ne apropie de cei care, fara sa-i cunoastem au rezonat cu noi…

  3. Am păţit şi eu ceva asemănător, dar, nu la fel de important! 😀
    La capacitate i-am şoptit unei fete la matematică şi datorită mie a trecut examenul. La bac, s-a nimerit să picăm tot unul lângă celălalt, deşi eram în licee diferite şi nu mai auzisem nimic de ea. Datorită ei am trecut la economie! 🙂

  4. sa stii ca ai dreptate, multe coincidente ni se intampla si multora nu le stim sensul. O coincidenta ne-a fost data intru blog, o coincidenta a dus la o colaborare de spectacol Olga Tudorache- Ana-Maria Bamberger in Portretul doamnei T si multe alte asemenea lui, o coincidenta a dus fata in fata om-salvatorul lui… Oare insa „intalnirea intre doua raze” cand va face omul sa se gandeasca la mai mult decat coincidenta proprie( mi-a placut jocul tau etimologic, de aceea mi-am permis sa-l iau in comentariul de aici, ducand un pic mai departe ideea lui). Oare cand ne vom da seama de lungimea de unda a fiecaruia si de influenta ei atunci cand intalneste o alta raza ? Frumos ai grait, si frumos e sa ai parte de co-incidenta! 😉

  5. deşi nu cred în predestinaţie, cred în faptul că se veghează asupra noastră şi sunt oameni pregătiţi să ne ajute şi oameni care au nevoie de noi. coincidenţele nu există; sunt doar moduri în care ajungem la rezultatele de care aveam nevoie.
    oricum, m-ai făcut să mă gândesc la „coincidenţe” şi poate iese şi de vreun post…
    de-aia-mi place mie de tine – ridici mingea pentru mine, prinzi mingea de la mine…
    vorba cântecului: ce bine ne-nţelegem noi doi, parc-am fi unul singur nu doi… nu-s versuri de poet celebru, dar spune drept dacă nu erau mai interesante acele versuri decât cele de azi…

  6. Unele dintre cele mai frumoase lucruri ce se intampla in viata sunt aceste experiente metafizice.

    Ma ia o senzatie aparte de fiecare data cand sunt aproape sa zic ceva catre o persoana, si aceasta face acel lucru inainte sa zic eu, sau spune ceea ce eu sunt pe pubctul de a zice.

    Experiente de acest fel mi s-au intamplat in numar mare.

  7. Una dintre cele mai frumoase definiții date coincidenței aparține unui „copil mare” A. Einstein: „coincidența este modul în care Dumnezeu vrea să rămână incognito.” 🙂

Ce părere ai?

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s