Mai țineți minte experimentele acelea „de pe vremea noastră”? Când puneam boaba de fasole într-un vas și o acopeream cu vată îmbibată cu apă?
Ei bine, pentru că tot mi-e teamă permanent că nu fac suficiente pentru dezvoltarea armonioasă a copilului meu, că nu-l învâț nimic nou în fiecare zi, mai am câte o zvâcnire din când în când. M-am gândit să vadă și el ce poate ieși dintr-un bob de fasole și unul de porumb. Cineva a venit cu ideea să le pun într-un ghiveci. Nu știam sigur dacă este eficient, având în vedere că nu se poate observa evoluția spectaculoasă dacă obiectivul se găsește underground, dar am zis să purcedem la drum, și așa va avea suficiente de văzut ca rezultat. Procesul îl va înțelege când va avea și el o vârstă 😆
Am plantat boabele minune și am așteptat cu răbdare vrejul de fasole. Între timp, copilul a udat meticulos ghiveciul, chiar dacă nu era foarte convins că are să iasă ceva bun de acolo. Distracția a venit când au început să răsară chestiuni verzi în vasul cu pricina, motiv pentru prințul meu de a se lăuda la toată lumea: „Uite, am pus ‘asole, bezi?”. Evident că am greșit numărătoarea și am pus mai multe boabe de fasole și mai multe de porumb. Just in case. De aceea, era cam mare aglomerația pe centimetru pătrat. Așa că acum o săptămână ne-am apucat de repatriere. Fiecare vrej, cu vasul lui. Mai întâi, s-a dotat cupilul cu ustensilele necesare.
Am împărțit frățește mănușile mele galbene de făcut diverse prin gospodărie. Stânga i-a revenit lui, nu pentru că aș fi fost eu egoistă, ci pentru că se adaptează cu siguranță mai ușor la situațiile dificile 🙂 Apoi am împărțit, tot frățește, lopățelele cupilului, fiecare cu cea verde a lui. Am luat punga cu pământ pregătit în prealabil „ca la carte” cu de toate pentru un mediu…fertil și ne-am apucat de treabă.
În luptă cu vrejul!
Normal că partea cea mai dificilă i-a revenit celui mai mare! 🙂 A insistat să facă cea mai mare parte a treburilor pentru că îl pasionează tot ce fac oamenii mari. (Hmmm, asta nu știu dacă e neapărat de bine.)
Am mutat bietele plante la locul lor, de mi-am umplut balconul acum cu ierburi folositoare 🙂
Am muncit cot la cot, până la apus 🙂
La final le-am udat cu mare grijă!
Le-am transmis celor care încă mai râd de mine, că am să pozez prima salată din recolta „balconieră” și să nu aud că au pofte!
La îndemnul Mariei de pe blogul Copii și mămici, am fi vrut să ne înscriem la concursul de pe Căsuța copiilor. Așteptăm să vedem dacă suntem eligibili 😀
În plus, postarea reprezintă și o dedicație pentru cel mai mare fan al lui Andrei, Ștefania (Poorbuthonest), care așteaptă de mult un semn de la acțiunea „micul ecologist” 😀
Ce simpatici, atat baietelul cat si mamica lui!
Cum sa nu va incadrati? Sunteti un bun exemplu.
Succes!
apoi…dacă ne-ai dat verde…fug să trimit ce-i de trimis 😀
Mulțumim!
🙂
bravo si baietelului si mamicii!
mulțumiiiim!
imi place la nebunie ce faci tu acolo cu voinicul tau! 🙂
pe cand o sa mai ,,coaceti” ceva bun la bucatarie? ca in gradina e clara treaba! 🙂
si… votez pentru cea mai cea mamica care se ocupa de copilul ei!
daaaa! ești tu o drăguță, de aia 😀
mulțumim de vot 🙂
Dragul de el ce harnicut e 🙂
Sa fi mandra de asa scumpete de barbatel ! Ufff ca nu-mi pot dezlipi ochii de pe el… si de pe mainile lui harnice 🙂 imi vine sa i le pup de o mie de ori… harnicutul de el 🙂
Tare dragi mi-s copii 🙂
O noapte linistita iti doresc Agatha si mii de pupici din partea mea, micutului tau print harnicut. 🙂
Foarte harnice este, să știi 🙂
Mulțumim pentru aprecieri, Ștefi 🙂
La multi ani ! 🙂 pentru micut tau print 🙂 si pentru tine 🙂
O seara minunata va doresc 🙂
heheheeeeeeeeei! de când te așteptam! știam că nu poți încheia seara fără o vorbă pentru preferatul tău!
Mulțumim mulkt pentru urări și îți dorim și ție o seară frumoasă. iar dacă sufletul tău este încă al unui copil, sperăm că ai avut o zi minunată!
🙂
Voi ati avut noroc, ale voastre boabe au iesit din prima recolta …ale noastre s-au facut una cu pamantul de cat entuziasm a avut Dante sa le ude cu apa. Acum la a doua recolta am fost mai prevazatoare si avem si noi productie buna de fasole si grau … asa ca am de o paine si -o mancare :). mult succes in concurs si voua !
ahaaaaaaaaaaa, deci nu sunt numai eu cu idei din astea. Ce bine. Acum pot să mai arăît și altora că mămici cu toate actele în regulă, fac același lucru. mai scap de ironii :-))))
Hah.. faza cu vata m-a invatat invatatoarea mea. Dar ma intreb… de ce fasole ?
Esti o femeie extraodinara ! Sunt sigur ca esti o mama foarte buna si ca iti faci datoria cum poti. Apropo, am gasit ceva si m-am gandit la voi. Noroc cu postul asta despre copchil ca uitasem sa ti-l dau. Poate o sa va placa.
http://www.youngprofessionals.ro/proiect/pro-kids-academy
Succes cu (virgulaa) concursul !
P.S.: Ca scriitor, iti recomand sa incerci sa folosesti justified margin la text. Se vede mai frumos si mai armonios. Cand scrii un new post iti apare undeva in bara aceea cu Paragraf. Daca nu iti apare bara, da click pe butonul Bara Secundara A Editorului si acolo vei gasi un buton care se numeste Align Full. De asemenea ai putea incerca cu aliniat (un click pe tasta Tab e de ajuns).
P.P.S.: Apropo.. ai deschis cartea de la mine ? 🙂
1. fasole pentru că se întâmplă mai repede totul și are o evoluțiue spectaculoasă. (Nu mai spui nimănui, da eu am mai pus pătrunjel și ardei gras :-)))) )
2. mulțumesc de link și de urare.
3când am făcut blogul, am stat ore în șir la postarea poeziilor ca să le aranjez în pagină. Sunt obsedată de așezările ăn pagină, mai ales în word. Cu toată opțiunea paragraf și ale alea, mi-am prins urechile, deși calculatorul nu e chiar o limbă străină pentru mine. Așa că am renunțat. Nici tabul nu stă unde trebuie. De exemplu aici, la editare pun penultima poză la centru și când o actualizez se duce tot unde vrea ea.
Am cedat pentru că mi-a mâncat suficient timp ca să le aranjez, fără succes.
Dar dacă mai ai idei din astea, împărtășește-le. că e bine de știut. Poate unora le și iese.
4. cartea am găsit-o, dar nu mă întreba deocamdată nimic, pentru că nu reușesc să stau și eu puțin liniștită să mă desfășor intelectual. Copilul meu a inventat conceptul de Duracell :-)))))
Sunteţi două minuni minunate- nu mă-ntere’ că fac pleonasme, că zic şi io că mă impresionaţi. Mult succes, sunteţi favoriţii mei, dacă veţi participa la concurs!
lasă pleonasmele, tell me more about my eyes 😀
eu ca eu, da fii-miu este o minune!
Mulțumiiim!
🙂
Este o minune! Şi cu aşa mămică ascultătoare… :)) 😉
just! 😀
Cum să nu ascult, domnule? Io? sunt „ascultăciunea” întruchipată 😆
Să ne spui ce a mai urmat în povestea cu Andrei…şi vrejul de fasole. Va deveni un gospodar iscusit; are har…şi i-a şi fost hărăzită o mămică-zână fermecată.
Sufletului tău, poveste magică a vieţii tale, un gând cu drag.
desigur!
la tine sună totul atât de…feeric 🙂
gândul se întoarce cu tot cu ramura de măslin, către tine 🙂
Să fii atentă ce seminţe foloseşti, să nu te trezeşti cu ceva cânepă prin glastră, da?
Ştie toată lumea Milcovul? Sigur că da. E, pe lângă Milcov acu vreo câţiva ani erau nişte pătrate de vegetaţie, prea regulate ca să le fi plantat vântul. Desigur că le plantaseră nişte băieţi isteţi, dar nu chiar aşa de isteţi, că s-au prins unii de la narcotice.
Grădinăritul poate fi o pasiune periculoasă deci.
ptiu, drace! scuipă-n sân, fă trei pași înapoi, aruncă sarea peste umăr, fă trei cruci și patru mătănii și nu mai zice din astea.
uite cum te nenorocesc alții, nene!
😀
păi da, abureli de astea, că micul grădinar, că e concurs, că aşa şi pe dincolo, toată lumea aplaudă extaziată, ai verde, gata, poţi să-ncepi producţia secretă. Dar să nu-l laşi pe ăla micu să ducă ghivecele alea la grădiniţă, ok?
auzi? spanacul e…dintr-alea?
că am o jardinieră întreagă :-))))
Usturoi n-am vrut să pun, că am înțeles că e imoral și ăla :-)))
Tot ce spui nu poate ci va fi folosit împotriva ta. Şi vezi că îngrăşămintele sunt ingredient ede bază în explozivii home-made. Acu îţi dai seama că şi serei-ul şi efbiai-ul o să-ţi ia urma. De ce nu te apuci de pictat în ulei?
doamne păzește-mă!
măi, omule, nu șugui cu din astea! tu n-ai pe cine vizita, te-au abandonat toți și ți-a cășunat pe mine să vii la mititica cu chifteluțe trimise cu praștia???
Şi să nu uit, până la urmă iniţiativa asta e benefică, poate că dă guvernu (sic) vreo lege să oblige domle pe toată lumea să facă aşa ceva, că până se termină cu recesiunea mai e, nu glumă. Să nu se mai plângă atâta şi să aibă toată lumea un ghiveci cu fasole, unu cu cartofi, altu cu albine, altu cu păsări, etc…
dadadada! Guvernul dă,dacă are motiv să ia și înapoi ceva, altfel….
Păi impozit pe agricultură de ghiveci nu crezi că se poate băga? Şi e simplu de urmărit, că trebuie să le ţii la geam. Că doar nu consumi aerul şi apa statului aşa, pe degeaba, nu?
da ti-ai făcut temele, nu glumă!
tu ești ăla de le dă idei?????
Dacă vezi pe cineva că se zgâieşte la ghivecele tale e ori de la fisc ori de la poliţie. Ştii, treaba aia cu legea să aibă fiecare ghivece cu de toate ar merge de minune, pentru că suntem o naţie de botanişti.
cuuuuuum??? nu se zgâiește din admirație????
:-)))
Sfântă naivitate !!! Păi cum vrei să-şi facă şi ei norma? Cică e un zvon că peste 90% din ameninţările cu bombă de pe la noi sunt făcute de către cei care intervin. Explicaţia ar fi simplă: pentru fiecare intervenţie(că-i reală ameninţarea ori ba) iau cel puţin 50% în plus la leafa pe luna respectivă. Plus un an la vechime…Ce te costă-un telefon de pe-un prepay?
io mi-s din aia de mă trag din Maica Tereza! Suflu și-n iaurt. Zici că vorbești de ucigă-l-toaca!
deci nu se zgâiau din admirație zici….
😆
[…] in varsta de 2 ani si 9 luni. Mami lui Andrei a publicat intreaga activitate a micului ecologist pe Blogul D’Aghata. Cuvintele mele sunt de prisos si va las in compania lecturii. Io atat mai zic: Andrei draga, poate […]
Ma bucur nespus ca ati reusit sa va inscrieti in concurs; ati depus ceva efort! La multi ani micutului Andrei, multe bucurii si veselie maxima, nu doar azi de 1 iunie, ci si de acum incolo!!!
păi…noroc că promisesem! Că altfel…știi cum e: tot timpul ai altceva de făcut. Și cum nu mă puteam face de râs…
🙂
Mulțumim de sugestie 🙂
Pupici și La mulți ani lui Matei! 🙂
La multi ani pentru toti copilasii din lumea asta. Multa sanatate lor si parintilor!!!
Daaaa, să ne trăiască! Ei ne sunt bucuria zilnică!
La mulți ani!
LA MULTI ANI lui Andrei şi… nouă, de ziua copiilor! :))
normal! Și noi suntem, copiii cuiva, fortunatelly!
🙂
Mulțumim și la mulți aaaaaani!
🙂
Neața și la mulți ani micului ecologist. Asta a fost o postare la sentiment pentru mine-sunt membru intr-un ong de mediu :d
O zi cat mai frumoasa!
ne bucurăm! Și mulțumim mult pentru urări!
fug să te citesc acum căt mai am liber 😀
Cu multă plăcere! Nu e grabă 🙂
[…] trezit în dimineața asta cu gândul clar de a transmite un mesaj: iubesc România, iubesc poporul român. Eu nu consider că suntem centrul universului, nici cei mai frumoși, mai deștepți și mai bravi […]
Doamna profesoara cum a sarbatorit Ziua Copilului?
mă pregătesc profund să o sărbătoresc de acum încolo. Azi îi facem mofturile: bicicletă, parc, bomboane, mașinuțe 😀 Un băiet avem, nu?
🙂
La zei, acolo sus, cum se procedează?
😀
Absolut ca niste oameni obisnuiti. Sa vedem ce cadou ii cumparam, asta e marea intrebare, cu restul e mai usor.
simplu e mai bine 🙂
după cadou purcedem și noi imediat! cu Andrei e tare simplu: mașină, motocicletă și neapărat o bomboană mare!
🙂
La noi acum, in general trenuletele(cu sina, vagoane, locomotive) sunt la putere. Am sa ma uit pe net dupa asa ceva, deocamdata probabil tot o masinuta.
da, am înțeles și eu că asta e etapa următoare: trenulețele.
Cert e că nu mai pot merge în Real cu el de mână, că umple coșul cu de ale lui. 🙂
Recomand pentru viitor folosirea cu incredere a interneului pentru cumpararea de jucarii. Oferta e foarte variata, iar preturile, uneori, foarte competitive.Vorbesc ca dintr-o reclama, nu?
tocmai negociem o bicicleta online :-d
Am mai cumparat diverse de pe un site foarte ok. Acum ne mai limitam la posibilitatile bugetare. 🙂
si da,ar putea sa te angajeze in advertising :-d
Nici tie nu iti ies de nici o culoare emoticoanele, si, vorba aia, esti gazda. Avem de studiat intens. Sper sa ai vreme buna cu iesitul in parc, altfel la locul de joaca de la Mall cu tine.
am o scuza: scriu de pe telefon. De asta nici diacritice nu am. In plus, a ramas ca ne documentam impreuna pe tema asta 🙂
E mai misto locul de joaca din real. E fostul din Mall. mult mai safe si mai bine organizat.
Nu stiu, ca nu am incercat la Real, dar la prima vedere nu m-a dat gata. Ma rog, tot ce se poate.
Imi place de tine, esti in contact direct cu cititorii tai non stop. Te si vad tastand de la volan, intr-o pauza de semafor. Bravo!
😉 Emoticon care face cu ochiul.(ca sa fiu sigur)
În real e Trompi care a fost inițial în Mall. Cred că sunt cei mai atenți la detalii. Fata aia de acolo nu stă o clipă, e cu ochii mereu pe copii, la fel ca și patronul. S-au gândit la tot felul de safety measures. În Mall am fost o singură dată de când au plcat ei, dar nu mi-a plăcut. Poate s-a schimbta. Dar gresia aia aluneacoasă și niște colțuri periculoase, plus două accidente minore vizualizate Live de soțul meu acolo….
hai să nu mai fac reclamă negativă 😀
În altă ordine de idei, îmi respect cititorii, pentru că fără ei…pot scrie eu o mie de bazaconii, de aceea răspuns ASAP. De multe ori însă, lipsesc nemotivat. dar ai au avut răbdare cu mine 🙂
La volan sunt foarte…concentrată. Nu prea vorbesc la telefon decât dacă arde.
Servus!
O, da! Trec prin aceleasi… experimente si experiente… 😉
Bun gasit si
Toate cele bune! 🙂
😀 Și nu sunt…minunate? 🙂
Bun găsit și ție 🙂
ba da! noi avem o mica sera – mica, de plastic – din care au inceput sa rasara fel de fel de minunatii verzi, printre care si un nesfirsit vrej de fasole… urmeaza sa vedem unde si cum le-om… impaminteni… 🙂
O seara frumoasa!
heheeeeee, ce frumos!
Noi nu avem la dispoziție, deocamdată, decât balconul 😀
Dar ne-om descurca noi cumva…
O seară frumoasă și ție!
vreau o fasole bătută pregătită de fiul personal (personal al tău, că rapid va fi peste ani, când vei vrea să-l pui la treabă şi va dispărea mai ceva ca săgeata după ale lui, ale tale nemaiinteresându-l! :-)), din fasolea de pe balcon. şi să nu uit: un porumb copt. altfel, nexam cărţi de ziua lui!
şi, măi, mami, uită-te la el mai ceva ca la aur. şi iar, măi, mami! gândeşte-te bine dacă-i faci frăţior, că ar cam fi timpul, dacă decizi asta. căci, între noi fie vorba, dacă-i aduci frate la 7 ani distanţă, şi primul şi-al doilea tot singuri au crescut. îţi spune o înţeleaptă care consideră că singurul regret al vieţii ei este că nu a avut 17 copii. sau măcar 2 :-). gândeşte-te din timp, că eşti tinerică.
stai la rând! dacă mai rămâne pe fundul blidului fasolea, poate mă îndur. De porumb nu se atinge nimeni, în schimb! it is all mine! 😆
la treaba cu copiii, tocmai ce ți-am răspuns la celălalt 😀