Despre lectură- A câta oară?

„Faites que le rêve dévore votre vie afin que la vie ne dévore pas votre rêve”.
Antoine de Saint-Exupéry

Nu puteam să nu revin cu idei noi legate de lectură/ plăcerea lecturii/ stimularea lecturii, că tot am tratat subiectul cu toată seriozitatea într-o postare anterioară.

De data aceasta însă, este vorba despre un lucru pe de care nu am știut și pe care l-am aflat tot din Revista Meki. Insist din nou pentru cârcotașii mei fideli să susțin această revistă de benzi desenate pentru copii, chiar dacă se pare că jocurile în concurs sunt deja făcute.

Am avut curiozitatea să citesc primul episod din serialul Amicii, intitulat Aventura lecturii. Luca nu este foarte fascinat de lectura unei cărți de aventuri, Ocolul pământului în 80 de zile. Problemele sunt aceleași ca în cazul oricărui copil neobișnuit cu actul lecturii: nu are răbdare, nu-i stă mintea acolo, nu are viteză la citit, nu pare că înaintează într-un subiect care nu a reușit să-l capteze până acum.

O soluție ar fi aceea de a schimba locul unde citește. Evident, singurul loc unde NU trebuie să speri că vei reuși să citești, este în pat 😆 Mi-am aduc aminte cu această ocazie că asta a fost una dintre lecțiile pe care ni le-a „predat” profu de franceză din liceu. Unde și cum se citește și mai ales unde și cum NU se citește. Luca, protagonistul serialului de benzi desenate, încearcă varianta lecturii pe o bancă în parc. Evident că nu reușește pentru că este atras, pe rând, de un domn cu un câine uriaș, un coleg care a căzut cu rolele, un băiat cu un zmeu. Locul ales trebuie să fie unul liniștit, fără nimic care să-ți atragă atenția, cum ar fi o grădină botanică, de exemplu 🙂

Luca primește niște sfaturi legate de tehnica lecturii, dar nu la acestea mă voi opri acum, ci la noutatea pe care am aflat-o eu din acest serial de benzi desenate. Existența unui profesor român de la Iași, inventatorul unui dispozitiv de citire rapidă. Curioasă, după ce am terminat de citit, am căutat și eu să văd dacă povestea asta este adevărată. Well…it is!

Să mai spună cineva că nu sunt educative revistele Meki!

 

12 comentarii

  1. Iti mai aduci aminte… Si eu mi-l amintesc cu mare drag pe proful de franceza si lectiile lui de care uneori mi se facea dor si in facultate. Doamne cate lucruri frumoase m-ai facut sa imi amintesc in ultimele 2 zile! Trebuie sa mai stam de vorba! 🙂

    • Mădă, mă bucur și eu că am mai câștigat un cititor 🙂
      profu de franceză mi s-a părut mereu un păstrător de comori. A fost primul dascăl pe care l-am avut și care avea răspuns la orice întrebare. Cult, serios, integru, așa mi-l amintesc.
      Și da, trebuie să mai stăm de vorbă 🙂

  2. CUM sa nu citesti „in pat”? (Ehe-ei, cate nopti n-am petrecut eu (dupa „ora stingerii” (obligatorii) si dupa ce adormeau parintii: din pacate, avand o singura camera am dormit – volens-nolens – in aceeasi camera cu parintii pana dupa majoratul meu, cand ne-am mutat la „trei camere”) – in copilaria mare si in adolescenta – „citind pe sub patura” la lumina lanternei – sau (in noptile senine) in picioare langa fereastra, citind la lumina lunii pline… . (DE CE credeti ca mi s-a degradat vederea in halul asta?!?)

Ce părere ai?

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s