Ziua a doua
Azi am mirosit florile de soc. Așa cum m-ai învățat…
Nu am știut că florile trebuie mirosite doar într-un anume fel. Nu am știut că dacă nu le respecți intimitatea când vrei să le cunoști, se închid pentru totdeauna și ai pierdut unica șansă de a afla ce le face speciale. Nu știam că fiecare floare miroase altfel…
Le-am privit aproape ritualic. Am ochit un buchet, am întins mâna spre el cu teamă de parcă cineva ar fi putut să îl revendice și să mă mustre că îl iau. M-am uitat peste umăr. Nimeni în jur. Doar celelalte flori de soc. Am crezut că unele se uită la mine a apostrofare. De fapt era doar vântul.
Am luat două, de teamă să nu pierd ceva esențial. Le-am ținut în palmă și le-am privit atât de insistent că aproape s-au rușinat. Buchetul e foarte bogat. Sunt patru ramuri care se desprind din codița principală. Fiecare ramură are și ea câte două sau chiar trei ramificații mai mici, ca un simbol aparte al infinitului. Pline de flori. Mici și albe.
„The perfect blossom is a rare thing. You could spend your life looking for one and it would not be a wasted life”.
„They ale all … perfect!” (cu accentul ultimului samurai care vede florile de cireș înainte să moară! )
Cinci petale. Și cinci stamine. Galbene și atât de simetrice! Multe și înghesuite pe ramurile verzi și subțiri. Ca și cum ar fi venit potopul și s-au strâns acolo spre vârf ca să nu se ude și ca să-și țină de frig.
După câteva ore bune, tot deschise au rămas. Întinse la maxim ca și cum cineva le-ar fi omorât și au ales să-și păstreze zâmbetul pe buze ca să nu dea satisfacție.
Cât sunt de frumoase!
♦
”Tu ești floarea mea de soc!” Asta mi-ai zis. Și încă îmi sună dulce în ureche, șoptit, glasul tau…
♦
Nu am putut renunța la ele. Așa că le-am pus într-o carte. Să rămână acolo. Pentru totdeauna. Să se usuce așa, vii și să rămână nemuritoare. Poate așa am să rămân și eu…floarea ta de soc…
Ciprian Bojan
septembrie 8, 2011 at 8:07 am
Feminin! 🙂
dagatha
septembrie 9, 2011 at 11:49 am
poate… 🙂
Ciprian Bojan
septembrie 9, 2011 at 7:50 pm
Ba chiar foarte feminin! 🙂
dagatha
septembrie 9, 2011 at 8:55 pm
și…este semn rău? 😀
Ciprian Bojan
septembrie 10, 2011 at 11:34 am
Dimpotrivă. Pentru mine cuvântul ”feminin” are o semnificație aproape sacră. Dacă n-am spus asta până azi și am uitat, îmi cer iertare, dacă n-o spun în fiecare clipă, îmi cer iertare! Dar de simțit o simt!
dagatha
septembrie 11, 2011 at 12:36 am
Ciprian, pentru tine feminitatea e intangibilul, e speranța, e Visul, e Dorința… și mai mult decât aș putea spune eu prin umilele cuvinte. Știu asta. I was just teasing you 🙂
monicas10
septembrie 8, 2011 at 8:15 am
Acum câteva luni ne-am plimbat pe o alee mărginită cu arbuști de soc. Seara, cel puțin, era o adevărată desfătare! Arbuștii au fost tunși și aranjați încât au devenit niște copăcei, un adevărat rai pentru albinuțe. Într-o seară am luat o forfecuță și o sacoșă… am cules câteva. Mi-am cerut voie de la albine și de la copac ca să mă lase… și m-a lăsat. Pentru prima oară am făcut socată. Câteva flori le-am pus la uscat pentru ceai.
Aseară am băut amândoi câte o ceașcă fierbinte cu ceai de soc… coincidențe… 🙂
dagatha
septembrie 9, 2011 at 11:50 am
ce frumoooos! Hmmm…coincidențele astea 😀
monicas10
septembrie 10, 2011 at 2:29 pm
Am fost un pic cam răciți… adică m-am luat după el.
Iar remediul este foarte bun! Eu m-am simțit foarte bine după prima cană. 🙂
dagatha
septembrie 11, 2011 at 12:37 am
atunci e clar că trebuie încercat pe pielea proprie. 🙂 Până acum m-am bucurat doar de vizual și olfactiv 🙂
psipsina
septembrie 8, 2011 at 9:11 am
îs cu nasul în vânt. miroase taare bine joia pe la tine. 🙂 o fi de la 24 faubourg d’hermes?
dagatha
septembrie 9, 2011 at 11:51 am
:-))
Cred că e puțin…stronger than that 😀
a-z
septembrie 8, 2011 at 12:47 pm
5-5 zici? potrivire, coincidenta, sau simplitate si firesc in evolutia naturii?
trairi de bine si mai departe! 🙂
dagatha
septembrie 9, 2011 at 11:53 am
simplitate și firesc…Mi-a plăcut zicerea asta 🙂
tink3rbe11
septembrie 8, 2011 at 9:15 pm
Hmmm…
Ana lu' Manole
septembrie 8, 2011 at 9:28 pm
Hmmm…zic si io
dagatha
septembrie 9, 2011 at 11:54 am
@Tink și Meștereasa păi…„hmmm” e de bine, nu???
😀
tink3rbe11
septembrie 9, 2011 at 4:58 pm
E de foarte bine numai ca …eu nu pot asimila prea bine povestea asta frumoasa si parfumata de mai sus cu…tine 😀 Nu ca nu ai fi fire romantica ….ori poate nu am citit eu pana acum latura asta a ta…totusi … hmmmm
dagatha
septembrie 9, 2011 at 5:03 pm
:-)))
Apoi, Tink, dragă, e vremea să afli adevărul: am dublă personalitate :-))) sau multiplă, după unii :-))
Glumesc 🙂
dacă e de bine…e bine 😀
Moi
septembrie 10, 2011 at 7:32 pm
Ador mirosul florilor de soc ! Frumos spus !
dagatha
septembrie 11, 2011 at 12:21 am
și eu 🙂
Mulțumesc 🙂