Ideea lui Tiberiu a început să-mi placă. Iar, din fericire, Psi nu uită în nicio săptămână de ea 🙂
De data asta am ales la întâmplare 🙂
Funeralia
14 Sep 2005
pieptănam vântul
cu degete gheară
peste plete în semn de doliu
pentru moartea prezumtivă
încă nu se ştie a cui
pasăre în cuib fără soţ
bocind la apus
cu faţa spre roşeaţa cerului;
în spate
râs înfundat de hienă
scobesc printre fire de iarbă
şoaptă pământului:
învârte-te o clipă înapoi
mi-am uitat pe undeva
sufletul
😦 te pregateai de un doliu pe prima pagina a ziarelor ?
:-))) Ce tare a sunat!
cine mai știe ce era atunci 😀
Rokssana mi-a smuls un zâmbet. M-a uimit faptul că și tu și eu ne referim la aceeași perioadă din viața noastră. Toamna lui 2005.
Frumoase versuri !
mulțumesc, Carmen 🙂
Așa s-a nimenit 🙂
Da, e foarte buna ideea cu repostările… unele articole sunt prea deosebite ca să nu fie citite iar și iar… și este o ocazie de a le face cunoscute și noilor cititori.
da, și eu zic la fel.
🙂
Ehehee, eu mai trebuie sa mananc mamaliga sa pot face repostari 😀
nu zice, că trece prea repede timpul 🙂
ultima strofa e o poema in sine!
frumos!
crezi?
🙂
[…] singur de acum. Ora tarzie a noptii nu il speria, incerca doar sa uite oboseala pe care o simtea cutremurandu-i fiecare fibra a trupului. Trecusera […]
„pieptănam vântul cu degete gheară” superb spus !
țin minte și acum călătoria cu trenul în care am scris, pe un petec de hârtie, exact bucățica asta 🙂
[…] incaunipocrit alice blogulise clipedecluj cristi diversediversificate experimentesiexperiente florinapacuraru gabryellehelen innerspacejournal ivanuska Hklausen1976 lunabeteluna mirelapete […]
[…] justiţiei, androxa, mirela, meşterul manole, coolnewz, pandhoraa, luna pătrată, rokssana, d’agatha, haoleu, copilul virtual, psi-words, lili3d, alina downunder, ioan usca, dana, tiberiu, […]