Ziua a cincea…

am uitat ce am promis…

bătaia de inimi mi-e încă atât de înăuntru

că nu pot să aflu

din ele care este a mea

e limpede:  nu le mai pot separa!

foarte mult ritm au bătut împreună

gonind în piepturi

haotic,

iar acum am decis-printr-un

joc ironic al sorții –

locul fiecărei inimi mult prea departe

murmurând stins de dorul celeilalte

noapte de gânduri rupte…

origini incerte de vise…

port pecetea porilor plânși,

revoltați că li s-a furat dreptul la gust.

simțul le-a fost refuzat elegant

și-au jurat răzbunare

tac…

ți-am spus azi că mi-e dor?

unde aș putea să miros cerul și să alint iarba?

vii?

zi-mi încă o dată povestea cu zâne…

11 comentarii

  1. poveste cu zâne:

    zânele au aripi mari, transparente şi atunci când râd, pe un colţ de cer se vede conturul lor delicat.
    zânele au rochii largi, transparente şi atunci când dansează, în nopţile lor, luna le argintează trupurile ireale şi perfecte
    zânele au ochii mari ca nişte lacuri şi atunci când plâng, până şi ploaia se frânge în tristeţea lor.
    zânele…eu nu le cunosc. nu le-am văzut niciodată.
    poate că tu… ?

    • cred că zânele sunt uneori puțin cam prea ocupate pentru noi, muritorii…
      sau poate trebuie doar să strigăm și noi tare ca în Peter Pan :„I believe in fairies” și apar…
      🙂

  2. […] Desigur, dragi prieteni, întrebarea din titlu este cel puțin stupidă, oricum nu cred că ar fi posibil să se interzică nimic, trăind într-o societate liberă! Dar întreb: de ce tocmai libertatea e o piedică și nu un impuls pentru actul de creeație??? Share this:EmailFacebookStumbleUponTwitterLike this:LikeBe the first to like this post. […]

Ce părere ai?

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s