Pregătiri …pascale (?!)

… sau „Ce face un copil sănătos cu o mamă nebună”

Prolog – total off-topic: Adjectivul ăsta mi s-a părut dintotdeauna distractiv. Pascal, adică de la…pască? 😆  (Nu săriți, vă rog, cu explicații „dexologice”, le-am citit chiar și pe cele din franceză 😀 )

Revenons nous! 😆

Mami, hai să ne jucăm”.

„Nu pot acum. Am treabă!” – What????? Să derulăm banda, fast rewind. Cum adică „nu pot acum”? Da când? când o avea cupilu opșpce primăveri?

Cât de grav greșim uneori, cu sau fără știință. Cum lăsăm lucrurile mai puțin importante să ne acapareze și să ne fure copiilor noștri. Spuneți- mi că nu numai eu greșesc atât de flagrant și că, într-adevăr, uneori o iei razna cu tot cotidianul ăsta nenorocit. Am momente când îi invidiez pe cei care își permit o bonă. Sau…nu?!

Mami, hai să ne jucăm”.

Îl privesc. Ochii rugători sunt foaaaaarte asemănători cu ai personajului de mai jos:

Las obiectul caznei casnice pascale să-mi pice din mână (cârpa de bucătărie), abandonez ligheanul cu apă și detergent în mijlocul camerei, îmi șterg mâinile de poalele șorțului și zic: „ce vrei să facem?”

Să pităm ouă de Paști!”. Fața i se luminează deodată. Păi… „să pităm”, zic. Da’ de unde ouă de „pitat”?

Îmi aduc aminte (sau, cum zice Pințul „îmi amintesc eu aminte”) de tinerețea-mi îndepărtată, când Păntușa (artistă desăvârșită, la propriu!) picta ouă. Nu știu cum a făcut ea (că nu ne-a răspuns la telefon), dar am încercat să mă descurc cum am putut mai bine. Așa că tot ce veți citi aici, s-a întâmplat ad-hoc, cu elemente neomologate pe care le-am găsit mai la îndemână. Nimic profesionist, așa că fiți îngăduitori și, mai ales, admirativi 😀

Deeeeeeci:

Se iau două ouă mai vechi din frigider și o seringă rămasă amintire de la experiența de Crăciun, cu antibioticele.

Un ou era lângă (precizare pentru cârcotași!) Nu știam cum să fac, știam doar că se ia o seringă. Până m-am luminat eu cu echilibrarea presiunilor inside-out, a durat puțintel, dar am reușit să scot conținutul, sub privirile uimite ale Pințului care mi-a fost de mare ajutor. Ouăle au fost pregătite, spălate, uscate.

Etapa a doua: „să pităm”!

„Famelie mare, renumerație mică, după buget” așa că ustensilele de pictat nu sunt de cea mai bună calitate. Foarte apoase, nu au vrut nicicum culorile să se lipească de oul nostru. Dar Pințul nu s-a lăsat:

Și pentru că la un moment dat s-a auzit un „Gata, mami!!!”, am schimbat macazul pentru că oul era practic tot dezbrăcat. Cariocile suedeze pe post de ștampilă au fost un substitut de nădejde care a mai ținut cupilul ocupat un sfert de oră. Timp în care am creat și eu oul meu, evident, net inferior celui realizat de Pinț. (Să mă contrazică acum cineva, că am două săbii ninja lângă  mine!)

Apoi mi-am dat seama că trebuie să stea în ceva minunatele produse. Citisem zilele trecute ce preocupări au fetele-mămici care sunt pasionate de handmade (Pitici voinici,  Ursuleți năzdrăvani,  Copii și mame) și undeva se vorbea despre un coșuleț pentru ouă. Am căutat materiale de lucru prin casă: un rest de polistiren de la un cadou, un rest de ambalaj pentru flori, un rest de plasă tot de la niște flori etc. Nu știam ce fac (hm… prea sinceră??? 😆 ), așa că le-am adunat pe toate și mi-am lăsat inspirația să lucreze. 😆

 

 

 

 

 

Pințul a găsit de cuviință că trebuie niște roz și neapărat tăiat cu foarfeca minune de el însuși:

Ca de obicei, la finalizare era deja plictisit, așa că m-a lăsat de capul meu și nu am știut unde să pun rozul. A ieșit cam așa ceva:

Prin urmare, azi nu a mai fost zi de curățenie 😀

21 de comentarii

  1. Nu conteaza decat ca ai reusit sa te rupi din rutina zilnica a treburilor si ai raspuns prompt solicitarii copilului de a se juca creativ. Cosul e superb, ouale asemenea, amintirea de neuitat. Felicitari si copilului si mamicii pentru daruire.

    • a înnebunit wordpressul! Erai în spam!
      Valy, dragă, nu știu cât de prompt am răspuns, dar cert este că de multe ori sunt orbită de multe alte lucruri nesemnificative și uit care este esența, așa că de data asta, nu am mai fost surdă 😆
      Mulțumim pentru aprecieri.
      (PS Off-topic: să știi că păstrez o postare specială despre dinozauri imediat ce știm noi cine primelte știm noi ce. ca să nu stricăm surpriza 😀 )

  2. Wow! Bine documentati, creativi si cu cosul pascal 🙂 gata pregatit!? Apoi fug repede in bucatarie sa pitam si noi oua de Pasti. Acum, sa ma vad cu ce imortalizez momentul, ca Matei a decupat cartoane pentru cosul de Pasti, dar din exces de zel a taiat si cablul de date al tabletei 🙂
    Si tati inca nu stie! 🙂 Shhhh! Sa nu ne spui, ok?!

  3. Noi n-am avut nici ustensile de pictat, nici carioci suedeze, asa ca am luat frumos lacul de unghii si, cu pensula aia miiiiiiica, am acoperit tot oul ala maaaaaare. A iesit… si colorat, si lucios, si frumos mirositor – 3-in-1! Il pastram si acum 🙂

    • Păi…și acum zici???? Pințu era fascinat la un moment dat de „gojă” :-))) Ce i-ar mai fi plăcut! cred că le picta și pe alea crude :-))) Idee de reținut până la anul. 🙂

  4. Foarte frumos,ce conteaza curatenia,ca oricum nici macar nu tine :D. Da’ cosul cu oul tin ,macar mai mult decat o tura cu aspiratorul si un geam sters.Din experienta 😉 ca de multe ori ma intreb la ce bun sa mai fac curat,daca peste o zi arata la fel 😀 Si nici timpul impreuna nu se compara 😉
    Hristos a inviat!

    • Just! Am fpcut și experimentul cu „de ce să mai fac”. Arăta casa mai rău decât năvălirea hunilor. Așa că…uneori mai păstrez aparențele 😆
      Adevărat, a înviat!

Ce părere ai?

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s