RSS

Se plictisește copilul!

22 Oct

Ce e de făcut?

Afară nu mai atât de cald, iar tusea oricum nu ne permite să stăm mai mult de o jumătate de oră, cât să luăm o gură de aer. În casă, energia lui nu poate fi consumată decât cu jocuri FOARTE active de-a prinselea sau de-a v-ați ascunselea, care sunt un never-ending story.

– Mami, hai să ne jucăm cu jucăriile!

Nu vreți șă știți ce înseamnă asta! Kilograme de jucării împodobesc minunata cameră a Pințului. Abia am reușit de ceva vreme să fixăm o mini-regulă: nu toate deodată!!! Să le luăm pe rând, dară.

Obsesia numărul unu se numește BeyBlade! Invariabil orice cadou i-ai face, musai că conțină și un astfel de exemplar. Să te ții concursuri cu ”pietenii mei”, V. și A., care au aceeași obsesie (cel puțin momentan). I-am explicat că ăsta e joc de băieți și ar fi bine să-l coopteze pe tati. Tati e ocupat. Și mami ar avea ceva de lucru, dar cineva trebuie totuși să se ocupe de copil. Obsesia numărul doi e setul de bucătărie. Trebuie să vreau un ceai sau măcar o cafea, după care pot să dau comandă de ceva de mâncare la bucătarul șef (guess who!), pentru că oricum el îmi va aduce doar ceea ce i se pare interesant și demn de gătit.

Acum ai să fii tu bucătara!

Bucătăreasă, desigur, asta îmi doresc să fiu la această oră matinală de duminică!

Nu vrei tu mai bine să ne jucăm de-a altceva? încerc să schimb macazul.

De-a ce?

Și îi șoptesc la ureche un ”sechet”: să mergem la bucătărie și să facem ceva bun!

Daaaaaaaaaa!

Nu-i spunem lui tati acum, ca să fie surpriză, da?

Daaaaaaaaa! Tati, noi mergem la bucătărie să facem mâncare serioasă!!!

S-a dus naibii si surpriza!😀

Să facem o pigitură, îmi zic! Tocmai primisem pe mail o invitație interesantă de le Edukid. O „jucărie” nouă, mult așteptată, de care, eu, ca de obicei, nu aveam habar, dar extrem de inspirativă. Așa că…ne-am suflecat mânecile și ne-am apucat de treabă. Eu cu pijitura mea, el cu a lui. La a mea știam ce să pun, la a lui…totul a fost o provocare. Inițial plănuisem să-l las să frământe acolo făina cu apa, cât să simtă că face un lucru cât se poate de serios. Apoi mi-am dat seama că s-ar plictisi repede. Am adăugat un ou. De ce să nu o facem comestibilă, mi-am zis. Corect, de ce să nu? Așa că am pus puțină sare și niște zahăr. Am zărit un iaurt rămas de dimineață în cana Pințului.

Să-l punem și pe ăsta, nu?

Daaaa, iaurtul e bun! aprobă bucătarul șef.

Așa că iată procesul tehnologic în întregime, care arată clar că am găsit cine să ne facă de acum treaba la bucătărie. Desertul, cel puțin!😀

Această prezentare necesită JavaScript.

 
75 comentarii

Scris de pe Octombrie 22, 2012 în Culinare, Despre copii

 

Etichete: , , , , , , , , , , ,

75 responses to “Se plictisește copilul!

  1. Rea Sheesha

    Octombrie 22, 2012 at 7:28 pm

    „Pigitură” :-)) cât de ușor inventează copii cuvinte și cât de frumos sună!:-)

     
    • dagatha

      Octombrie 22, 2012 at 7:32 pm

      😀
      De asta nici nu-l corectez întotdeauna🙂 Sună atât de dulce!🙂

       
  2. Ciprian Bojan

    Octombrie 22, 2012 at 8:06 pm

    Păi io constat că e un copil enerjetic, îndemânatic și… serios… Deci e poate prea serios la vârsta lui, din câte văd… Nu spun asta ca să judec, ci ca o constatare… Îi plac provocările mult… Hmmm… Asta e bine! Îi place competiția și asta e bine. Zi dacă greșesc, e un mic mare lider? Din câte vezi tu?😀

     
    • dagatha

      Octombrie 22, 2012 at 8:18 pm

      Ooo, daaaa! Cred că asta mă va costa scump cât de curând. prea curând, if you ask me!😆

       
      • Ciprian Bojan

        Octombrie 22, 2012 at 8:33 pm

        😆 Nu prea cred! Precum vă știu, te va face foarte mândră!😀 Cred în asta, fiindcă vei contribui chiar tu!🙂

         
        • dagatha

          Octombrie 22, 2012 at 8:48 pm

          eh…contribuția mea…nu e cât ar trebui, dar de mândră…voi fi mândră de el întotdeauna. Am constatat azi că știe să numere până la 16😆 Deodată! (nu de la mine, cu sigurnață!)

           
          • Ciprian Bojan

            Octombrie 24, 2012 at 3:16 pm

            Poate că prinde unele lucruri din zbor sau poate pur și simplu e un copil precoce. Dar are personalitate. Și nu mai fi atât de perfecționistă, fiindcă ești o mamă bună, exact mama de care are el nevoie!🙂 Cred cu tărie asta!🙂

             
            • dagatha

              Octombrie 24, 2012 at 4:04 pm

              🙂
              E un copil inteligent, asta e sigur.
              Mulțumesc pentru încredere și pentru cuvintele tale frumoase🙂

               
  3. tink3rbe11

    Octombrie 22, 2012 at 8:13 pm

    Va veni si momentul sa-l corectezi!
    cat despre bucatareala….am si eu o mica bucatareasa….dar cel mai tare mi-a placut….sortul lui!!🙂

     
    • dagatha

      Octombrie 22, 2012 at 8:17 pm

      ai observaaaaaaaaaaaat!🙂
      Era așa de mândru de el!🙂

       
      • tink3rbe11

        Octombrie 22, 2012 at 8:17 pm

        :)) ca orice roman!!! ne mandrim intai si intai cu straiele

         
        • dagatha

          Octombrie 22, 2012 at 8:18 pm

          😆
          Aici era miza mare: era bucătar adevărat doar dacă avea șorț. Și pentru că eu am rămas fără, a zis că îmi cumpără de ziua mea😆

           
          • tink3rbe11

            Octombrie 22, 2012 at 8:22 pm

            :)) te-ai ales si cu cadou…in avans.

             
            • dagatha

              Octombrie 22, 2012 at 8:25 pm

              dap! Lucky me! 😆
              Adevărul e că a fost distractiv.

               
          • Ciprian Bojan

            Octombrie 24, 2012 at 3:16 pm

            Dragul de el!🙂

             
  4. irina

    Octombrie 22, 2012 at 8:17 pm

    BRAVO, ANDREI !!!!!!!!!!!!
    SI LA NOI E LA FEL ,DOAR CA SE CHEAMA „PRAJITURA”,DEH…VARSTA…

     
    • dagatha

      Octombrie 22, 2012 at 8:20 pm

      dap.
      Mie îmi place mai mult ”pigitura”!😆 Important e că face parte din categoria ”mâncare serioasă”😀

       
  5. Andreotti

    Octombrie 22, 2012 at 8:18 pm

    vleau și eu pigiturăăăăăă!!!

     
    • dagatha

      Octombrie 22, 2012 at 8:20 pm

      come and get it!😀

       
      • Andreotti

        Octombrie 22, 2012 at 8:21 pm

        really???:)

         
        • dagatha

          Octombrie 22, 2012 at 8:22 pm

          Yeap! Zi-mi numai când, și ai văzut ce repede se face! Special pentru Andrușca!🙂

           
          • Andreotti

            Octombrie 22, 2012 at 8:23 pm

            Acuș mă-ncalț!!!!

             
            • dagatha

              Octombrie 22, 2012 at 8:24 pm

              😆
              Ai ieșit? 😆

               
              • Andreotti

                Octombrie 22, 2012 at 8:26 pm

                DAAAAaaaaaa..acum mă auzi din ce în ce mai încet pentru că am ieșit deja pe ușă:)

                 
                • dagatha

                  Octombrie 22, 2012 at 8:28 pm

                  tu ai sunat?😀

                   
                  • Andreotti

                    Octombrie 22, 2012 at 8:29 pm

                    mă ții la ușă?? da, eu! țârrrrrrrrrrrrrrr….

                     
                    • dagatha

                      Octombrie 22, 2012 at 8:31 pm

                      Stai să scot din cuptior!😀

                       
                    • Andreotti

                      Octombrie 22, 2012 at 8:32 pm

                      stau, stau…nu-i bai!!

                       
                    • dagatha

                      Octombrie 22, 2012 at 8:49 pm

                      mai poți? mai rabzi? îți miroase?😀

                       
                    • Andreotti

                      Octombrie 23, 2012 at 12:37 pm

                      mai puteam..aș mai fi stat dar mi se făcu dor de casă și-am plecat! Dar data viitoare dorm pe preș la ușa ta! Așa să știi!:))))

                       
                    • dagatha

                      Octombrie 23, 2012 at 5:47 pm

                      😆
                      Ține locul ocupat, că vezi că se face coadă!😆

                       
                    • Andreotti

                      Octombrie 24, 2012 at 4:16 pm

                      Vezi că fug „umpic”…îmi las și eu taburetul la coadă. Bine?:))

                       
                    • dagatha

                      Octombrie 24, 2012 at 11:03 pm

                      checked! still there😆

                       
  6. convietuire

    Octombrie 22, 2012 at 11:08 pm

    imi plac tare mult povestirile astea ale tale 🙂

     
    • dagatha

      Octombrie 27, 2012 at 10:15 pm

      🙂
      Mulțumesc de aprecieri, draga mea🙂
      Uneori ies mai bine, alteori prefer să tac🙂

       
  7. almanahe

    Octombrie 22, 2012 at 11:41 pm

    Pigituriţi? Pigiturim, Măria ta!😛

     
    • dagatha

      Octombrie 27, 2012 at 10:16 pm

      😆😆
      Și ce am mai pigiturit!🙂 Acum nu mai scap de el iar câteva zile bune😆

       
  8. Eastman

    Octombrie 23, 2012 at 6:41 am

    🙂 coaja a ramas acolo?

     
    • agreetoreceive

      Octombrie 24, 2012 at 10:56 pm

      Eu am o problema cu treaba asta cu copiii.

      Cat timp ne identificam cu ei, cata vreme ii luam pe acestia ca exponenti ai propriilor noastre iluzorii victorii, mergand pana la a-i arata a fi ceea ce noi insine ne-am dori sa fi fost la varsta lor, cred ca ii incarcam ucigas cu asteptari doar pentru a ne demonstra noua insine ca suntem mai mult decat ceea ce suntem, avand ca principal argument nu „performantele” copiilor nostri, ci „disponibilitatile” pe care ei le au, ca si cum acestea ar fi ale noastre.

      E un mod mai mult decat pervers de a ne nega noua insine limitele reale si de a ne aroga calitati pe care ni le revendicam seniorial, pretinzand subtil ca sunt ale noastre, dupa ce le identificam mai mult de ochii lumii in copiii nostri, ca si calitati ale unor vasali care ne urmeaza in virtutea unor legi fundamentate pe ereditate.

      Copii nostri au treaba lor, lumea lor…

      Noi avem un simt al ridicolului mai mult sau mai putin dezvoltat.

       
      • agreetoreceive

        Octombrie 24, 2012 at 11:01 pm

        „Copiii nostri…”, desigur!

         
      • dagatha

        Octombrie 24, 2012 at 11:02 pm

        Cred că ai înțeles foarte greșit totul… We were just enjoying the moment…

         
        • agreetoreceive

          Octombrie 24, 2012 at 11:04 pm

          Nu, problema se reduce la a demonstra celorlati ceva. Nu noua, nu copiilor nostri.
          Ei si performantelele lor nu sunt edcat argumente, nu probe.

           
    • dagatha

      Octombrie 27, 2012 at 10:16 pm

      normal că nu au rămas cojile acolo! A fost un mic…accident🙂
      Mami a supravegheat cu mare atenție procesul!🙂

       
  9. Digodana

    Octombrie 23, 2012 at 10:28 am

    Foarte tare! Si ce frumoase au iesit pigiturile!! Acum ca zici, mi-amintesc ca si eu faceam cu Alexul meu tot felul de biscuiti, taiati cu forme… si era o incantare pentru amandoi:)

     
    • dagatha

      Octombrie 23, 2012 at 6:13 pm

      da, acum e încă foarte distractiv🙂 Pentru că nu mai e joacă, e un lucru serios🙂

       
  10. Pantusa

    Octombrie 23, 2012 at 5:07 pm

    La masterchef cu el! Sa se faca pigiturist-sef-roker :))) Brava mama-lu’-Andrei, ati facut echipa grozava! 2 portii si pentru noi cu livrare la domiciliu va rog. (nu de alta, dar pe pres nu cred ca mai avem loc deja😀 )

     
    • dagatha

      Octombrie 23, 2012 at 5:46 pm

      daaaa!!!Și când o fi celebru, să te ții: mâncăm gratis toată familia😆
      la preș e coadă, da, dar vedem noi cum rezolvăm. Special pentru verișori!🙂

       
  11. psi

    Octombrie 23, 2012 at 7:59 pm

    nu ne-ai fi zis şi nouă să venim la ospăţ! da tot e bine de ştiut… cum îmi plac dulciurile, când o să mă mistuie vreun dor, dau o fugă şi-l rog pe pinţ!🙂

     
    • dagatha

      Octombrie 23, 2012 at 10:16 pm

      da. vrei să „fac lobby” pentru tine?😀

       
  12. Vavaly Valerica

    Octombrie 25, 2012 at 3:06 pm

    frumos copil si frumos v ati mai distrat. ce mare a crescut dragutul de el. sa stii ca si noi ne propusesem ca pana la 4 ani sa stie copilul sa faca o cafea macar pentru parintii lui…intre timp ne am cam lasat noi de cafea si a scapat. eu i am improvizat un aragaz dintr o cutie de carton dezafectata si si a mutat acolo arsenalul bucataresc. are efect, sa stii. Eu ma intreb altceva: oare cum sa facem sa le mentinem entuziasmul asta pentru bucatareala cat mai mult, pana se insoara daca se poate? :))

     
    • dagatha

      Octombrie 27, 2012 at 10:19 pm

      Să știi că m-am gândit și eu la bucătărie improvizată! Am dat din întâmplare pe FB peste o fotografie făcută de o mamică inventivă. Cred că am să mă apuc de treabă!🙂

       
  13. buceginatura2000

    Octombrie 26, 2012 at 3:27 pm

    Este un copil asa gingas Pintul tau🙂 Felicitari ca i-ai dat preocupare :))

     
    • dagatha

      Octombrie 27, 2012 at 10:20 pm

      Da, este. mulțumim! Și mi-e drag de mor!🙂
      Felicitările le las lui acum, le merită mai mult decât mine🙂

       
  14. VictorCh

    Noiembrie 1, 2012 at 5:10 am

    „…am reușit de ceva vreme să fixăm o mini-regulă: nu toate deodată!!!”
    Poate ca ar fi MACAR un exercitiu interesant de stabilit o limita numerica: nu e voie cu mai mult decat (sa zicem) cinci jucarii concomitent (decat – eventual – „cu dispensa”, cu „derogare” speciala pt anumite cazuri „speciale” (justificate si argumentate fiecare individual) cand „firul epic” al jocului o cere: cand (spre ex) papusa-mama si papusa-pint au nevoie de MAI MULTI „invitati” la vreo „pigitura” facuta de ei cu vreo ocazie mai deosebita).
    (In mod „normal”, obisnuit, daca se intentioneaza scoaterea vreunei alte jucarii, asta sa nu fie ingaduit decat prin renuntarea la una – oricare, la alegerea pintului – dintre cele deja scoase, astfel incat sa ramana TOT maximum cinci.)

    „Obsesia numărul unu se numește BeyBlade!”
    CUM era cu teza aia referitoare la violenta continuta in educatia copiilor?😛

    „O „jucărie” nouă, mult așteptată…”
    Sa fii dumneata sanatoasa – va mai trece MU-ULTA apa pe sub pod pana cand oi fi eu de acord sa dau (sau sa dea oricine – desi finantele altora nu sunt treaba mea, eu TOT nu-s de acord, din principiu) PESTE UN MILION (evident – de lei vechi) pe kilu’ de faina colorata… (La descrierea jucariei se vorbeste de aluat, da’ dumneata scrii – si pozele arata – ca ai inceput prin amestecarea fainii cu apa*…) Da’ produsul final CHIAR arata apetisant… (Ai cumva habar CARE este „agentul de crestere”? Bicarbonat? Drojdie uscata?)
    * Si l-a rabdat pe „pint” inima sa nu-si bage mainile in bunatatea aia de „plastilina”?

     
    • dagatha

      Noiembrie 2, 2012 at 12:17 am

      1. Cu regula…nu e chiar așa cum crezi, dar ne descurcăm🙂 Chiar începem să respectăm unele reguli, când avem chef, deosigur!😆
      2. ”Bey Blade” – să zicem că e singura jucărie …”violentă”😆 pe care o posedăm. E în trend, și să vrei nu-l poți feri de a se juca cu ele, pentru că toți băieții trec prin această fază și nu cred că i le pot smulge din mână în fața blocului, jucându-se cu ale celorlalți😆 Compensăm cu discuții „serioase” . Dar în esență este vorba despre niște titirezi/titirezuri (P.S.: Am văzut că ai trecut și pe la Diacritica🙂 ) cu care ei obișnuiesc să facă niste concursuri strașnice.
      3.Ce am făcut noi aici nu este jucăria cu pricina. Aceea doar ne-a dat ideea de joacă pentru sâmbăta respectivă. Am folosit ingrediente din bucatarie, astfel ca pigitura a fost comestibilă😀 Și foarte bună, chiar!
      4. Păi și-a băgat mâinile! De tot!😆

       
      • VictorCh

        Noiembrie 2, 2012 at 1:44 am

        „…respectăm unele reguli, când avem chef, deosigur!”
        Bineinteles! (Doar „stie toata lumea” ca „programul / regula se face doar ca sa ai DE LA CE sa te abati”, si – pe de alta parte – cred ca-i la fel de cunoscut „principiul” (romanesc!) conform caruia „legea este o bariera peste care sar leii, pe sub care se strecoara vulpile si la care se opresc boii.”)😆 (desi mai firesc ar fi sa fiu intristat:😦 )

        „E în trend, și să vrei nu-l poți feri de a se juca cu ele…”
        Eu nici nu intentionasem sa sugerez sa nu fie lasat sa se joace si in mod mai violent, mai agresiv (chiar si fizic, nu numai sublimat-spiritual – BINEINTELES, sub supraveghere cu multa grija pt a nu fi depasite niste limite) ci doar luam in ras ideea idioata cu interzicerea vizionarii filmelor de actiune de catre copii „ca – ci’ca – ii invata la violenta” (de parca desenele animate si basmele – recomandate – n-ar fi suficient de pline de violenta explicita). In fapt, violenta este inscrisa in codul nostru genetic, ea facand parte pe de o parte din mecanismul de auto-aparare al individului) (atacarea atacatorului este o FOARTE eficace metoda de a descuraja alte atacuri asupra propriei persoane) si pe de alta parte din strategia naturii de stabilire a „pecking order” (sa zicem – a ordinii ierarhice) – deci de stabilire a locului individului in cadrul grupului de semeni – si sa nu uitam ca este SI unul dintre mecanismele esentiale de lucru ale selectiei naturale, rezolvand disputele cu semeni in vederea obtinerii „dreptului” de procreere (de perpetuare a speciei prin transmiterea catre generatia urmatoare a setului propriu de gene) – mai pe scurt: a dreptului la imperechere.
        BINEINTELES ca toate acestea NU se aplica la varsta copilariei, dar exersarea miscarilor de efectuat in scopul „solutionarii” vreunei dispute inter- sau intraspecii (si dezvoltarea grupelor corespunzatoare de muschi) face parte intrinseca din devenirea copilului pt a se dezvolta intr-un adult de succes (in sensul in care NATURA intelege acest succes: supravietuirea si imperecherea individului – ca parte din conservarea speciei).

        „…este vorba despre niște titirezi/titirezuri…”
        Ptiu! Minunea Domnului! Toata viata am trait cu convingerea (dobandita – nu mai stiu CUM anume, nici de la cine – inca din copilarie) ca pluralul corect este „titireze” (s.n.), si abia acum (verificand cu DEX-online-ul in vederea scrierii prezentului raspuns) am descoperit ca acea forma este doar o varianta acceptata…

        „…astfel ca pigitura a fost comestibilă…”
        „Reclama” (prospectul electronic) al „jucariei” scrie ca SI AIA este comestibila…

        „…și-a băgat mâinile!”
        Nu cred nimica „pe cuvant”! (😛😉 ) „Documentarea” foto il arata doar folosind… (nu stiu CUM obisnuiti voi sa-i spuneti) făcăleţul, mestecăul. Vreau sa-l vad (in poza) manjit de aluat pana la coate!😆
        (Noroc ca nu si-a „bagat picioarele”…😆 )

         
        • dagatha

          Noiembrie 5, 2012 at 9:47 pm

          😆
          Și-a băgat doar mânuțele. Parol!😆

           

Ce părere ai?

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
Blogul unei tipe oarecare

"O zi în care nu ai râs este o zi pierdută"

CÂRCIUMĂ DE FIȚE

îmi rezerv dreptul de a-mi selecta clienții

intrenoaptesizi

A fine WordPress.com site

Numai Filme

by Ana Ayana

Nina Docea

de Mădălina Rodocea

JURNAL

Ajutor pentru luat zborul

SENSURI

De ce îi este omului de astăzi foame ? De iubire şi de sens. (N. Steinhardt)

Creatii manuale-Amy Crafts

Despre pasiunea pentru handmade

Poteci de dor

"Adevărul pur şi simplu, e rareori pur şi aproape niciodată simplu" - Oscar Wilde

DrStoica / da-te-n blogul meu, te rog!

zâmbet, coaching, film, pamflet, fotografie, pareri, aiurea... dar hai sa fim pozitivi!

ComiCultural

Nu știu că nu știu nimic

Înşiră-te mărgăritare

Vorbe, cuvinte și litere prăfuite, despre lume, cu lume și pentru lume

Traista cu merinde

Toate lucrurile imi sunt ingaduite,dar nu toate sunt de folos.

Cu presa de perete

un blog de Alex Nedea

Machete Didactice

Machete didactice si materiale care vin în sprijinul mămicilor, educatorilor si tuturor celor implicati în educatia copiilor la scoală sau acasă.

Pishky's Blog

Numai cuvintele zburau între noi, înainte și înapoi - N. Stănescu

psi-words

... loc de joacă pentru cuvânt. serios!

Tiberiuorasanu's Blog

LECTURI, păreri, impresii de călătorie. Eu citez NU plagiez.

Valerica Oprisanu

Just another WordPress site

Spanac

Distribuitor autorizat de fazani hazlii

Cățărătorii

Când urci pe scara vieţii, nu uita să dai bună ziua tuturor, pentru ca atunci când cobori să aibă cine îţi răspunde

La Fée Blanche

Contesă de Chou-Fleur

Genunchiul Lumii

blogolumea. strada sforii. poezie pierdută

Hapi. Riverwoman

Lift up the receiver, I'll make you a believer

Loc de dat cu capu'

sau cum să te fereşti de invizibil

Per aspera ad astra

Maison de santé

ursuleți năzdrăvani

frânturi din viață

Blogul Buceginatura2000

Informatii despre Mediu, Turism, Bucegi sit Natura 2000

Pitici, dar Voinici

mens sana in corpore sano

Alma Nahe(r)

Să se ducă la muncă, ca să nu mai citească şi ei nişte almanahe!

Surorile Marx

globus de miuzici, filme si alte rautati

Redsky2010's Blog

Trecand prin viata cu ochii larg deschisi

Dictatura justitiei

Just another WordPress.com site

Ochiul care rade

Felii de viata

Tink3rbe11's Blog

Eu in forma bruta

Pruncu

de vorba cu mine insumi

Tabakera

...pentru ganduri la care nu pot renunta

Despre sufletul meu

Pentru că mulţi seamănă cu mine şi n-au curaj să spună

Pseudolirice

Pseudo lirice

%d blogeri au apreciat asta: