RSS

Visul – ca modalitate de a exista

24 Iun

Toți visăm. Unii cu ochii larg deschiși, alții numai dacă se transpun în lumea aceea unde bizarul și familiarul își dau mâna dincolo de orice limită. Unii visează frumos și zâmbesc chiar și în somn (dacă nu cumva râd în hohote), alții se îneacă în coșmaruri de care par să nu mai scape niciodată. Cred că există o corespondență între visul pe care ni-l croim de timpuriu fiecare în funcție de dorințele noastre, de aspirații, de educație și visul nocturn în care se reflectă de cele mai multe ori crâmpeie din realitatea imediată. Dar nu voi face o teorie a visului din simplul motiv că nu este domeniul meu și nu aș putea aborda subiectul decât empiric și total lipsit de substanță.

Cred, doar, că ne punem cu toții în gând să atingem cu privirea steaua căzătoare care să ne garanteze împlinirea visului de aur. Închidem ochii, ținem degetele încrucișate, ne concentrăm și apoi așteptăm nerăbdători rezultatul strădaniei noastre: VISUL devenit realitate!

Greșit! Fundamental greșit. Din cel puțin trei perspective:

1. Așteptarea.

Asta înseamnă că lăsăm totul în seama altcuiva. Meritul nostru este doar acela de a ne fi dorit și atât. Da, e drept, dorința este puternică, ne consumă energie și timp. Dar atât? Cine să ne împlinească visul? Dumnezeu? Nu o fi, oare, prea ocupat cu visele a vreo alte șapte miliarde de muritori? Alti semeni? Ar putea ei să împlinească un vis care nu este al lor? În care nu cred? O fi suficient doar faptul că ne iubesc nemăsurat de mult?

2. Un singur vis?

Este foarte sensibilă granița dintre vis și obsesie. Îmi doresc ceva atât de mult încât sunt gata să fac sacrificii pentru a ajunge acolo. Dar sunt oare dispus/ă a mă sacrifica astfel încât împlinirea visului să nu mă mai găsească acolo când e să se întâmple? Adesea visul devine un monstru, un fel de Moby Dick gata să te înghită și să dispară cu tine în neant. O clipă de neatenție și ai alunecat dincolo. Sau când ești gata să-l prinzi, nu mai apuci decât să vezi pocitania intrând în Meka pământească, în timp ce tu te târăști prin deșert. Nu mai auzi decât ultimul grăunte de nisip rostogolindu-se din clepsidră. Și-ți rămâne doar meditația asupra existenței efemere: “Apa asta e plină de nade, tot felul de nade frumos colorate. Noi, peştii, înotăm printre ele atât de repede încât părem gălăgioşi. Visul nostru de aur e să înghiţim una, bineînţeles pe cea mai mare. Ne punem în gând o fericire, o speranţă, în sfârşit, ceva frumos, dar poate câteva clipe observăm miraţi că ni s-a terminat apa”. (M. Sorescu, Iona)

3. De ce trebuie ca visul să devină realitate?

Nu-l omorâm odată ce l-am împlinit? Nu întotdeauna este cel mai important visul în sine, ci tot ceea ce ai făcut ca să ajungi la el. Drumuri, oameni, întâlniri, „întâmplări”, dureri, lacrimi, bucurii. Ba mai mult, adesea se întâmplă ca atunci când ajungi unde ți-ai dorit să simți că-ți lipsește toată goana nebună, tensiunea, teama că nu vei reuși, senzația de nerăbdare, urcușurile și coborâșurile. Și ți-e dor. Și vrei să o iei de la capăt. Atunci ai nevoie de un alt vis. Care să te ducă pe culmi și mai înalte decât precedentul. De aici dezamăgirea celor care aleargă toată viața după fericire. Cred că au găsit-o, că s-au „împlinit”. O mai fi ceva? „Arborii cresc, le dau mugurii, le pică frunzele și se întreabă: o mai fi ceva?” (M. Sorescu, Paraclisierul)

Pe de altă parte, ai nevoie de vis pentru a evada din realitate. Uneori e prea…real totul. Prea strict. Prea condiționat. Ți s-a întâmplat să aștepți cu înfrigurare seara, când totul e liniștit, când ți-ai încheiat treburile de peste zi, când poți rămâne doar cu gândurile și visurile tale? Când poți să fii cine vrei, ce vrei, să ajungi unde vrei. Trebuie doar să închizi ochii…ca să-ți trăiești fărâma de vis.

Nu voi vorbi nici despre visele mele…cele mult prea multe neîmplinite. Și asta nu pentru că mi-aș fi propus imposibilul, ci pentru că nu am fost suficient de puternică să lupt pentru ele. Sau poate nu au fost ele suficient de puternic construite.

Am vrut să-mi spun, doar, gândul, provocată de o Psi-luneală care m-a trezit din amorțire…

………………………………………………………………………………………………….

Alții au visat…la timp😀 : Psi, Ioana Soglu, Lili3D, Carmen Pricop, Alma nahe, Some Words, Scorpio, Dor, Roxana, Vero, Gabriela

 
30 comentarii

Scris de pe Iunie 24, 2013 în Provocarea de luni

 

Etichete: , , , , , , , , , , ,

30 responses to “Visul – ca modalitate de a exista

  1. alma nahe

    Iunie 24, 2013 at 11:57 pm

    Da’gat(h)a şi… statu’i degeaba!🙂

     
  2. roxdumitrache

    Iunie 25, 2013 at 12:01 am

    Ai dreptate cand spui ca cel mai mult conteaza pana la urma drumul parcurs pana la implinirea unui vis, framantarea care te face sa traiesti o zi si inca o zi si tot asa viata toata! Un vis in alt vis! Nu stiu sa spun unde am citit acesta definitie a vietii, dar mi-a placut tare mult.

     
    • dagatha

      Iunie 25, 2013 at 12:04 am

      Nu trebuie să neglijăm nici pericolul de a confunda visul cu realitatea. Uneori ne alegem noi realitatea, așa cum ne convine ea, uitând „regulile”. Și atunci nu iese prea bine…🙂

       
      • roxdumitrache

        Iunie 25, 2013 at 12:18 am

        Se intampla uneori sa credem ca stapanim lumea, dar are ea grija sa te trezeasca.

         
  3. M's words

    Iunie 25, 2013 at 12:42 am

    Fumusetea visului , frumusetea necunoscutului , nu sta oare in misterul lui ?Daca il decodam , daca il implinim nu isi pierde oare din frumusete ?Sunt in de accord cu Blaga in seara asta , sper ca doar in seara asta mi-am pierdut din logica .

     
    • dagatha

      Iunie 25, 2013 at 1:00 am

      🙂 Cam asta era ideea la un moment dat…

       
  4. SimonaR

    Iunie 25, 2013 at 1:28 am

    Corect… de ce să așteptăm? mai bine să ne atingem visul chiar dacă asta înseamnă să îl ucidem. Din el o să răsară altul nou🙂

     
    • dagatha

      Iunie 25, 2013 at 9:05 am

      cred că „visătorii veritabili” știu cum să facă asta🙂 Pentru cei care nu au vise…cred că e puțin mai greu😀

       
  5. psi

    Iunie 25, 2013 at 7:56 am

    ce te faci cu noi, ăştia care mişunăm pe marginea dintre real şi imaginar? ce e vis şi ce este împlinire?
    bună trezirea-ţi! mi-a fost dor…

     
    • dagatha

      Iunie 25, 2013 at 9:08 am

      pfui…Păi noi ăștia trăim „dintr-un vis în altul”🙂 De aceea totul devine mai palpitant, iar viața…numai bună de trăit. Atâta vreme cât știm clar unde începe visul și unde se termină și cum să îl resuscităm de fiecare dată🙂

       
  6. lili3d

    Iunie 25, 2013 at 9:56 am

    Da, modalitatea noastră de a exista e visul. Atunci când îl ucidem, ne ucidem și pe noi. Prin vis ne dezvoltăm, alergăm, creștem… Chiar dacă el e doar în subconștient.

     
    • dagatha

      Iunie 25, 2013 at 9:59 am

      eu nu îmi imaginez cum ar fi existența fără vis…

       
  7. vienela

    Iunie 25, 2013 at 10:40 am

    Mi-am dorit pentru o lunga perioada de timp un anumit lucru. Am visat la el dormind, am visat si cu ochii deschisi. Nimic nu mi-ar fi adus mai multa bucurie decat implinirea acelui vis. Dorinta mea devenise aproape obsesie. Stii ce am patit? Dupa atata visare, cand totul a devenit realitate, nu m-am mai putut bucura pe deplin. Parca fusese mai frumos visul…😦

     
    • dagatha

      Iunie 25, 2013 at 10:42 am

      Ce-ți mai rămâne dupa ce se împlinește? La ce mai visezi cu ochii deschiși? Un lucru e cu atât mai important cu cât nu îl putem atinge. Cred că e în firescul lucrurilor omenești…E scrijelit pe undeva prin gene…🙂

       
  8. Oana

    Iunie 25, 2013 at 2:40 pm

    mi-a placut trezirea-ti🙂

     
  9. tink3rbe11

    Iunie 25, 2013 at 8:09 pm

    Bine ai revenit ….🙂
    Ce-am fi fara vise?!

     
    • dagatha

      Iunie 25, 2013 at 8:46 pm

      bine te-am regăsit🙂
      Da…eu una…n-aș fi🙂

       
  10. mihaela

    Iunie 26, 2013 at 9:03 am

    Mi-a fost tare dor de tine, ma bucur mult ca ai revenit!

    ,,Tot ce am crezut în mine individuat, izolat într-o singurătate materială, fixat într-o consistenţă fizică şi determinat într-o structură rigidă, pare a se fi rezolvat într-un ritm de o seducătoare fascinaţie şi de o fluiditate insesizabilă. Cum aş putea prin cuvinte să descriu cum cresc melodiile, cum vibrează tot corpul integrat într-o universalitate de vibraţii, evoluînd în sinuozităţi atrăgătoare, cu farmec de irealitate aeriană? Am pierdut în momentele de muzicalizare interioară atracţia înspre materialităţi grele, am pierdut substanţa minerală, acea împietrire care mă lega de o fatalitate cosmică, pentru a mă avînta în spaţiu cu miraje, fără a avea conştiinţa iluziei lor şi cu visuri, fără să mă doară irealitatea lor, şi nimeni nu va înţelege vraja irezistibilă a melodiilor interioare, nimeni nu va simţi exaltarea şi beatitudinea dacă nu se va bucura de această irealitate, dacă mi va iubi visul mai mult decît o evidenţă.,, Emil Cioran Cartea amagirilor

     
    • dagatha

      Iunie 26, 2013 at 12:15 pm

      🙂
      Frumoase gânduri ai ales…

       
  11. paulman20102011

    Iulie 10, 2013 at 9:17 am

    Din cand in cand, ai mai ajuns in visele tale in locurile alea frumos insorite de la tropice?
    Fac foarte bine la moral si invadeaza intreg trupul cu endorfine de cea mai buna calitate.

     
    • dagatha

      Iulie 12, 2013 at 2:25 pm

      Nici măcar în vise😆
      Dar…Sardinia se pune???😀

       
  12. paul man

    Iulie 12, 2013 at 10:40 pm

    daca ti-a invadat intreg trupul cu endorfine, de ce nu?
    desi cele de la tropice cica sunt mai intense, asa se spune in literatura de specialitate…

     
    • dagatha

      Iulie 12, 2013 at 10:51 pm

      😆
      se pare că tu știi mai bine😀
      Acum…Sardinia…e frumoasă. Am să aprofundez în câteva zile când mă voi întoarce acolo😉

       
  13. paul man

    Iulie 12, 2013 at 10:55 pm

    deci ti-ai gasit un loc de munca acolo, norocoaso.ei, de acolo si pana la tropice nu mai e departe.ai ales politica pasilor marunti.🙂

     
    • dagatha

      Iulie 12, 2013 at 11:01 pm

      😆😆
      Ei…nu🙂
      E un proiect, ca de obicei. Doar că de data asta e puțin altfel, de aceea revin😉

       

Ce părere ai?

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
Blogul unei tipe oarecare

"O zi în care nu ai râs este o zi pierdută"

CÂRCIUMĂ DE FIȚE

îmi rezerv dreptul de a-mi selecta clienții

intrenoaptesizi

A fine WordPress.com site

Numai Filme

by Ana Ayana

Nina Docea

de Mădălina Rodocea

JURNAL

Ajutor pentru luat zborul

SENSURI

De ce îi este omului de astăzi foame ? De iubire şi de sens. (N. Steinhardt)

Creatii manuale-Amy Crafts

Despre pasiunea pentru handmade

Poteci de dor

"Adevărul pur şi simplu, e rareori pur şi aproape niciodată simplu" - Oscar Wilde

DrStoica / da-te-n blogul meu, te rog!

zâmbet, coaching, film, pamflet, fotografie, pareri, aiurea... dar hai sa fim pozitivi!

ComiCultural

Nu știu că nu știu nimic

Înşiră-te mărgăritare

Vorbe, cuvinte și litere prăfuite, despre lume, cu lume și pentru lume

Traista cu merinde

Toate lucrurile imi sunt ingaduite,dar nu toate sunt de folos.

Cu presa de perete

un blog de Alex Nedea

Machete Didactice

Machete didactice si materiale care vin în sprijinul mămicilor, educatorilor si tuturor celor implicati în educatia copiilor la scoală sau acasă.

Pishky's Blog

Numai cuvintele zburau între noi, înainte și înapoi - N. Stănescu

psi-words

... loc de joacă pentru cuvânt. serios!

Tiberiuorasanu's Blog

LECTURI, păreri, impresii de călătorie. Eu citez NU plagiez.

Valerica Oprisanu

Just another WordPress site

Spanac

Distribuitor autorizat de fazani hazlii

Cățărătorii

Când urci pe scara vieţii, nu uita să dai bună ziua tuturor, pentru ca atunci când cobori să aibă cine îţi răspunde

La Fée Blanche

Contesă de Chou-Fleur

Genunchiul Lumii

blogolumea. strada sforii. poezie pierdută

Hapi. Riverwoman

Lift up the receiver, I'll make you a believer

Loc de dat cu capu'

sau cum să te fereşti de invizibil

Per aspera ad astra

Maison de santé

ursuleți năzdrăvani

frânturi din viață

Blogul Buceginatura2000

Informatii despre Mediu, Turism, Bucegi sit Natura 2000

Pitici, dar Voinici

mens sana in corpore sano

Alma Nahe(r)

Să se ducă la muncă, ca să nu mai citească şi ei nişte almanahe!

Surorile Marx

globus de miuzici, filme si alte rautati

Redsky2010's Blog

Trecand prin viata cu ochii larg deschisi

Dictatura justitiei

Just another WordPress.com site

Ochiul care rade

Felii de viata

Tink3rbe11's Blog

Eu in forma bruta

Pruncu

de vorba cu mine insumi

Tabakera

...pentru ganduri la care nu pot renunta

Despre sufletul meu

Pentru că mulţi seamănă cu mine şi n-au curaj să spună

Pseudolirice

Pseudo lirice

%d blogeri au apreciat asta: