RSS

Scary Movie – O poveste fără sfârșit a unei nații pe moarte

26 Iun

Ttlul este o capcană. Am auzit eu că dacă vrei să atragi cititori, musai să folosești o metaforă care să surclaseze (😀 ) conținutul textului. Astfel, muritorul de rând va apăsa „click” plin de interes și speranță imediat ce dă cu pupilele de fontul țipător al titlului bine ticluit de autor. (În realitate, aș fi curioasă câți dintre cei care fac clicku’ chiar rămân până la capăt pe pagina cu pricina, căznindu-se să descifreze ascunzișurile (non)mesajului.)

De fapt, dacă stau să mă gândesc mai bine, cred că nici nu este un titlu atât de deplasat. Ideea era să vorbesc despre un film cu adevărat înfricoșător, acela al unei realități imediate în care crește și se dezvoltă viitorimea. Un film despre (i)responsabilitate și despre (ne)asumare. Un film despre principii de viață [încălcate] și (non)valori. Cu siguranță nu spun nimic nou. Este doar o perspectivă unilaterală a…. Eh! Prostii! Este frustrare, domnilor! Impotență! Nevolnicie! Asta va reieși din strigătul prezentei formulări.

4032246006_orlando_espinosa_change_your_attitude_sign1_xlarge(sursa foto)

Cum se predă la școală simțul responsabilității? Oare ce metode activ-participative și ce tehnici și strategii sunt mai eficiente în acest demers didactic? La ce sesiuni de…training se pot duce cadrele didactice pentru a eficientiza actul educațional în acest sens?
Cât de ridicol sună toate aceste lucruri! Când este vorba despre altfel de educație, despre cea care depășește nivelul strict informațional, suntem cu toții corigenți!

După câțiva ani buni de păstorit tineretul – despre care am avut mereu impresia că AUDE (= ascultă) ceea ce am de spus – m-am simțit ca un părinte care a ratat educația copiilor săi. Mă gândesc serios dacă nu cumva tot actul ăsta educațional cu care ne tot lăudăm unii este un eșec lamentabil și iremediabil, fapt argumentat și de calitatea umană a celor care „se ridică” din rândurile noilor generații cu scopul de a conduce lucrurile spre…bine (?!).

Cum poți SĂ UIȚI să te duci la examenul de bacalaureat??? Chiar dacă e numai…încălzirea cu minunatele competențe lingvistice sau digitale. Și asta după ce ți s-a repetat de zeci de ori că în următoarele două săptămâni ești programat la „întâlnirea cu…maturitatea” (sic!)! Cum poți să dormi liniștit la ora 12 – adicătelea ziua în amiaza mare! – când ești anunțat că la ora 11 îți vine rândul la una dintre probele eliminatorii? Cum de nu intri în pământ de rușine când te sună diriga să vii mai repede că ai întârziat LA EXAMEN!!!

Da, știu câțiva cititori care ar și arăta cu degetul: „E vina profesorilor! Mai întâi pentru că nu i-au învățat să fie responsabili și mai apoi că se tot roagă de ei. Trebuia să-i lase, domnule, să se dea cu capul de pragul de sus!” Hmmmm….Mi-a trecut și asta prin minte. Să las omul să doarmă liniștit. Poate e obosit. Dar apoi m-a lovit: dar dacă el, bietul, doarme tocmai pentru că…să zicem…a stat până târziu să învețe???? (Nici poveste! Îl știu deja prea bine! A uitat! Nu-i pasă!)

Apoi vrei să faci un bine. Alegi trupă de șoc pentru un proiect. Îi anunți din timp, le ceri să se hotărască, este vorba de un lucru serios. Tu, subiectul, ai decis că participi și ai anunțat acest lucru, ceea ce a determinat eliminarea altora din schemă. Ți se repetă condițiile, ești întrebat de mai multe ori dacă răspunsul pe care l-ai dat este final: „Da, merg!”. Iar când sosește momentul concretizării proiectului…nu răspunzi la e-mail, nici la mesaje, nici la telefon. Nu te mai poți ascunde în spatele scuzei veșnice: „E doar un copil”. „E necopt”. „Nu-și dă seama”. Totuși, ai 20 de ani!

Gust amar, asta am simțit. Legat de faptul că uneori nu reușim să realizăm lucruri minore, dar esențiale, cum ar fi „predarea” (sic!) bunului-simț. Apoi stresul că trebuie refăcută echipa contra cronometru pentru că ți-ai dat tu însuți cuvântul altora că vei reuși să duci lucrurile la bun sfârșit.

Ține de nație? De celebrii „șapte ani de acasă”? De educație? De…evoluție?!

 
35 comentarii

Scris de pe Iunie 26, 2013 în Despre viață

 

Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , ,

35 responses to “Scary Movie – O poveste fără sfârșit a unei nații pe moarte

  1. Dan (Diana şi Dan)

    Iunie 26, 2013 at 11:07 pm

    Părinţii au ajuns repetenţi la materia „Creşterea progeniturilor”. Explicaţii gen, „Avem servicii stresante”, „Suntem veşnic ocupaţi şi-abia ne vedem capul” sau mai rău, abandonarea copiilor prin curţile unor rude fiindcă ei aleg să caute să-şi fac-un rost prin Spanii, Italii sau pe aiurea, nu ţin. Şi-aici cred că vorbim de lipsă de bun simţ şi de responsabilitatea în primul rând din partea lor, a părinţilor. Deci, un rău este deja făcut. În şcoli, de la învăţământul primar şi până la cel universitare, situaţia este la fel de maronie. Mai există încă o „gardă veche”, pisălogii aceia care insistă să-ţi bage materia în cap prin metode învechite care nu se mai pretează modernismului în care se scaldă mândrul nostru plai mioritic. Cei care vin din urmă însă, „noii” profesori, sunt şi ei vai de mama lor, produse ale unor facultăţi în parcurgerea căreia au dat pe la 7-8 cursuri. Hai, 10, că de 3 ori mai aveau ceva de vorbit cu un coleg şi au rămas şi la cursul următor. Onor ministerul are o profundă durere rectală despre gradul de pregătire al profesorilor. Ştie că nu sunt bani pentru salarii aşa că nici nu le cere cine ştie ce performanţă dar are grijă în schimb să se acopere cu hârtii : planificări calendaristice, planificări pe unităţi, proiecte didactice, portofolii, seminarii şi prelegeri despre didactica predării materiei, etc. Am dat la vremea mea mii de extemporale şi lucrări de control, fără ca profesorul care a formulat subiectele să ştie că a operat cu itemi subiectivi sau semi obiectivi sau de care pisici mai sunt şi ăştia. Bietul de el nici de itemi nu auzise. Acum „itemul” este must-have-ul desăvârşirii profesionale. Restul, Dumnezeu cu mila.
    Şi din mix-ul format din ingredientele astea două se nasc pe bandă rulantă rebuturi, inadaptaţi sau în cel mai bun caz, useleşi. Sigur, sunt multe, tare multe de discutat pe tema asta. Dar e târziu şi trebuie să merg să dorm dacă vreau să ajung mâine la timp la serviciu. Nu e serviciul meu la fel de important ca un examen de bacalaureat dar, din cauza părinţilor şi a profesorilor „de rit vechi”, am deprins prostul obicei de a ajunge întotdeauna la timp acolo unde trebuie.

     
  2. dagatha

    Iunie 26, 2013 at 11:20 pm

    Daaaaaaaa, păi putem scrie cu ușurință toate seriile notabile ale filmului sus-menționat dacă ne lansăm în discuții. Nici nu mai știi de unde pornește totul, cu atât mai puțin unde este soluția pitită printre puzzle-uri de prost gust.
    Eu una…zic că pe undeva nu am pus punctele sau virgulele…Sau am pierdut vremea cu itemii diverși…

    Somn usor vouă, dragilor🙂

     
  3. Il Serpente

    Iunie 26, 2013 at 11:38 pm

    TRIST!!!!

     
  4. irealia

    Iunie 27, 2013 at 2:45 pm

    Ține de om, în primul rând, aș zice eu. Păcat că ai trăit-o și p`asta, puteai și fără…

     
    • dagatha

      Iunie 27, 2013 at 9:46 pm

      Păi cică taman „iecperența” asta îmi lipsea din potofoliu!😆

       
  5. Drugwash

    Iunie 27, 2013 at 6:40 pm

    Care dintre puterile externe care deţin (cel puţin economic) frîiele României ar avea interes ca ţara asta să producă oameni inteligenţi, intelectuali? Ăştia-s periculoşi, fiindcă GÎNDESC. Aşadar educaţia este distrusă sistematic, tocmai pentru a produce imbecili, care apoi vor fi calificaţi la locul de muncă: să ştie să apese pe două butoane, să producă ţigări ori cocacola ori alte otrăvuri vestice întru cîştigul aceloraşi vestici. Iar cei care „scapă” la şcoală de calitate, vor fi îndrumaţi subtil (cum spunea căcăciosu’: „nu-ţi convine, pleacă din ţară, că nu te ţine nimeni cu forţa” – sau ceva în genul ăsta) să meargă să crească profiturile altor ţări prin contribuţia lor fizico-intelectuală.

     
  6. La Fee Blanche - Contesa de Chou-Fleur

    Iunie 30, 2013 at 9:53 pm

    M-ai uns la suflet! Cu asta ma confrunt si eu! Da!

     
    • dagatha

      Iunie 30, 2013 at 10:01 pm

      Când descoperi că nu ești singur…parcă ai senzația că nu te ia cu nervii capului!
      Mulțumesc de o așa mărturisire, Zâno!😉

       
      • La Fee Blanche - Contesa de Chou-Fleur

        Iunie 30, 2013 at 10:17 pm

        Eh, draga mea, nu ești singură, suntem în aceeași brigadă de șoc, cum văd eu!
        Doar că tu ești mult mai curajoasă! Felicitări pentru articol!

         
        • dagatha

          Iunie 30, 2013 at 10:39 pm

          Curajoasă? Hm…
          Om vedea ce ne mai așteaptă de acum încolo…😦

           
          • La Fee Blanche - Contesa de Chou-Fleur

            Iunie 30, 2013 at 10:41 pm

            Eu sunt în pragul demisiei, drept să îți spun!😦

             
            • dagatha

              Iunie 30, 2013 at 10:43 pm

              Eu nu.Nu din cauza asta. Doar am luat-o razna. Și se vede cu ochiul liber😆

               
              • La Fee Blanche - Contesa de Chou-Fleur

                Iunie 30, 2013 at 10:44 pm

                Tu esti cu totul specială! Cling!

                 
                • dagatha

                  Iunie 30, 2013 at 10:46 pm

                  😆
                  Well…unii n-ar zice😆
                  Dar tu ești zâna mea personală…deci înseamnă că știi ce zici😀

                   
                  • La Fee Blanche - Contesa de Chou-Fleur

                    Iunie 30, 2013 at 10:51 pm

                    Evident ca stiu ce zic, doar nu vorbesc sa ma aflu in treaba! Sunt si foarte mandra ca ma flatezi! Tu esti de o frumoasa notorietate! Iti multumesc mult!

                     
                    • dagatha

                      Iunie 30, 2013 at 11:16 pm

                      Tu niciodată nu vorbești ca să te afli în treabă, asta e clar!😉
                      Eu? notorietate? Hmmm…

                       
                    • La Fee Blanche - Contesa de Chou-Fleur

                      Iunie 30, 2013 at 11:19 pm

                      Poate nu am mereu săculețul potrivit cu vorbe! Uneori mai calc și în străchini…
                      Da, ești un blogger de succes! Te admir mult!

                       
                    • dagatha

                      Iunie 30, 2013 at 11:26 pm

                      Da’ cine se poate lăuda cu un astfel de săculeț?
                      De succes…nu știu, dar pică al naibii de bine când cineva apreciază ce sunt și ce scriu, cu atât mai mult cu cât nu are nicio datorie, morală sau de altă natură, să o facă. Așa că… EU îți mulțumesc😉

                       
                    • La Fee Blanche - Contesa de Chou-Fleur

                      Iunie 30, 2013 at 11:30 pm

                      Iar eu sunt dintre cei care chiar știu să aprecieze! Doar sunt zână! Nu am citit chiar tot ce ai scris, dar ceea ce am citit mi-a plăcut!
                      Si eu îți mulțumesc! Cling!

                       
                    • dagatha

                      Iunie 30, 2013 at 11:30 pm

                      Muah! Și Clung, desigur!😉

                       
                    • La Fee Blanche - Contesa de Chou-Fleur

                      Iunie 30, 2013 at 11:35 pm

                      Pupici cu sclipici, muuulți! Cling!😉

                       
                    • dagatha

                      Iunie 30, 2013 at 11:39 pm

                      🙂

                       
  7. Ciprian Bojan

    Iulie 31, 2013 at 9:16 am

    Cred că situațiunea a fost dezbătută cu vârf și îndesat de ”suspinatu’” (adicătelea taman de mine😛 ) și de la nervii capului ce-i posed nu mai zic nemica…

     
    • dagatha

      August 7, 2013 at 7:04 pm

      😆
      Apoi….poți să spui, că nu strică niciodată🙂

       
  8. Ciprian Bojan

    August 30, 2013 at 10:34 am

    Haoloeo, trăiți-ar tehnologia dă șapte stele!!! Păi ce să mai scoți cămările de luat poze, că nici cu ele nu faci față: http://bit.ly/1dsoPNm
    Mai zi ceva soro, că io am rămas interzis! :O😛😐

     
    • dagatha

      August 30, 2013 at 11:50 am

      Păi e clar: omul se adaptează condițiilor „vitrege”.
      Mda….
      Începe un nou an….😦

       
      • Ciprian Bojan

        August 30, 2013 at 11:59 am

        … Începe…😐

         
        • dagatha

          August 30, 2013 at 12:40 pm

          Ia, oleacă de veselie vreau! 😆

           
          • Ciprian Bojan

            August 30, 2013 at 1:24 pm

            O să mai fentăm un an sistemu’ și sistemu’ tot va rezista! Ce miștăăăăuuu!😀😆

             
            • dagatha

              August 30, 2013 at 2:24 pm

              Dap. Rezistă precum coafurile cu Taft! 😆

               

Ce părere ai?

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
Blogul unei tipe oarecare

"O zi în care nu ai râs este o zi pierdută"

CÂRCIUMĂ DE FIȚE

îmi rezerv dreptul de a-mi selecta clienții

intrenoaptesizi

A fine WordPress.com site

Numai Filme

by Ana Ayana

Nina Docea

de Mădălina Rodocea

JURNAL

Ajutor pentru luat zborul

SENSURI

De ce îi este omului de astăzi foame ? De iubire şi de sens. (N. Steinhardt)

Creatii manuale-Amy Crafts

Despre pasiunea pentru handmade

Poteci de dor

"Adevărul pur şi simplu, e rareori pur şi aproape niciodată simplu" - Oscar Wilde

DrStoica / da-te-n blogul meu, te rog!

zâmbet, coaching, film, pamflet, fotografie, pareri, aiurea... dar hai sa fim pozitivi!

ComiCultural

Nu știu că nu știu nimic

Înşiră-te mărgăritare

Vorbe, cuvinte și litere prăfuite, despre lume, cu lume și pentru lume

Traista cu merinde

Toate lucrurile imi sunt ingaduite,dar nu toate sunt de folos.

Cu presa de perete

un blog de Alex Nedea

Machete Didactice

Machete didactice si materiale care vin în sprijinul mămicilor, educatorilor si tuturor celor implicati în educatia copiilor la scoală sau acasă.

Pishky's Blog

Numai cuvintele zburau între noi, înainte și înapoi - N. Stănescu

psi-words

... loc de joacă pentru cuvânt. serios!

Tiberiuorasanu's Blog

LECTURI, păreri, impresii de călătorie. Eu citez NU plagiez.

Valerica Oprisanu

Just another WordPress site

Spanac

Distribuitor autorizat de fazani hazlii

Cățărătorii

Când urci pe scara vieţii, nu uita să dai bună ziua tuturor, pentru ca atunci când cobori să aibă cine îţi răspunde

La Fée Blanche

Contesă de Chou-Fleur

Genunchiul Lumii

blogolumea. strada sforii. poezie pierdută

Hapi. Riverwoman

Lift up the receiver, I'll make you a believer

Loc de dat cu capu'

sau cum să te fereşti de invizibil

Per aspera ad astra

Maison de santé

ursuleți năzdrăvani

frânturi din viață

Blogul Buceginatura2000

Informatii despre Mediu, Turism, Bucegi sit Natura 2000

Pitici, dar Voinici

mens sana in corpore sano

Alma Nahe(r)

Să se ducă la muncă, ca să nu mai citească şi ei nişte almanahe!

Surorile Marx

globus de miuzici, filme si alte rautati

Redsky2010's Blog

Trecand prin viata cu ochii larg deschisi

Dictatura justitiei

Just another WordPress.com site

Ochiul care rade

Felii de viata

Tink3rbe11's Blog

Eu in forma bruta

Pruncu

de vorba cu mine insumi

Tabakera

...pentru ganduri la care nu pot renunta

Despre sufletul meu

Pentru că mulţi seamănă cu mine şi n-au curaj să spună

Pseudolirice

Pseudo lirice

%d blogeri au apreciat asta: