RSS

Binele tuturor sau Postmodernismul unei utopii antice

22 Iul

Binele e o visare, un proiect mereu amânat și urmărit cu un efort istovitor,

o limită pe care n-o atingem niciodată, domnia lui e imposibilă.

Albert Camus

Am o vagă senzație că mai toate postările pe această temă din Club susțin o idee asemănătoare: nu există acest bine al tuturor, cum nu există perfecțiune sau absolut decât în stadiul de veșnice idealuri.

„Pe vremea mea”, ne învățau în familie, la școală, la biserică sau la coadă la pâine că trebuie să facem bine. Pentru a susține ideea, se foloseau de înțelepciunea populară:

Bine faci, bine găsești.

Ce ție nu-ți place, altuia nu-i face.

A face bine, e totdeauna mai bine decât a face rău.

Și tot așa.

Ceea ce nu aveau cum să prevadă strămoșii, cu toată erudiția lor paremiologică, a fost evoluția nefastă a societății sub imperiul schimbărilor care au urmărit mereu (sic!) mai binele! Aceste modificări la nivel structural și individual au determinat mutații ale valorilor într-un așa fel încât a avut loc o inversare a polilor. Și cu toții am migrat înspre ceea ce era mai tentant, mai stimulant, mai ușor de făcut: răul.

Luați-vă un răgaz și încercați să găsiți trei oameni în jurul existenței voastre care ar avea ca prioritate binele celorlalți. Nu trișați! Aici nu merge cu favoritisme, șpăgi sau lingușeală. De asemenea, aveți în vedere puternicul contrast dintre esență și aparență. Ce sunt oamenii în realitate și cât de mult se străduiesc să ascundă acest lucru, apărând cu masca zâmbitoare a bonomului sau a caritabilei. E foarte important să aveți argumente solide și exemple elocvente, altfel, dosarul se respinge, iar candidatul este descalificat.

Puteți să spuneți despre voi înșivă, cu mâna pe inimă, că sunteți un astfel de om? Căutați bine de tot în adâncul conștiinței și vedeți dacă nu cumva doza de egoism este mai mare decât vreți să recunoașteți și dacă nu ați suferit o dezamăgire cât de mică atunci când fapta voastră bună nu a primit aplauzele așteptate.

Situația 1 – Oameni care vor răul

Cu orice preț! Să moară capra vecinului, cu vecin cu tot! Că așa or să vadă și ceilalți ce capră frumoasă am eu! Și apoi…vecinul era și așa bătrân…

Există oameni care ori se plictisesc, ori au atins gradul maxim de frustrare, ori nu au viață socială [sleș] sexuală [sleș] personală și atunci se uită lung și obraznic de insistent la paiul din ochiul stâng al vecinului. Zic că sunt mai deștepți, mai frumoși, mai cu toate alea decât cei cărora le pun bețe în roate, dar nu strică un mic sabotaj, pentru cazul în care se apropie ăia de linia de sosire înaintea lor.

Situația 2 – Oameni care…vor binele

Cred că ăștia sunt și mai periculoși! Și pentru că nu sunt eu suficient de deșteaptă să vă conving cu vorbele mele, cităm din clasici:

Nu este primejdios să faci rău majorității oamenilor, cât este să le faci prea mult bine. Francois de La Rochefoucauld

Mai binele este dușmanul binelui.  Voltaire

Câți nu stricat și mai mult susținând că se implică în numele Binelui? (Aici trebuie să mă autodeclar vinovată, poate mi se mai reduce din sentință vreodată, acolo unde se contabilizează).

Nu mai dau exemple, pentru că le avem cu toții pe ale noastre. Nu voi vorbi despre situația politică sau economică, pentru că habar nu am ce se mai întâmplă în ultima vreme din acest punct de vedere. Nu voi da pilde, pentru că la teorie suntem cu toții extrem de buni. Nu voi da, în niciun caz, sfaturi pentru că dacă aș avea ghinionul să le ascultați, s-ar duce naibii omenirea. Am vrut doar să-mi strig punctul de vedere. Cu toții suntem niște egoiști în esență! Eroii aceia din filmele americane sau din romanele noastre despre război nu mai sunt. Nici nu sunt sigură că au existat vreodată cu adevărat. Suntem noi față în față cu cotidianul care ne împinge să ne vedem doar de propriul interes și cel al foarte apropiaților. Altruismul este prostie și subiect de desconsiderare pentru cineva care ar suferi de această…slăbiciune [sleș] afecțiune.

Să ne fie de bine, zic! Al nostru, al tuturor. Dacă nu și-o fi pierdut Dumnezeu răbdarea și se gândește serios să ne cam taie rația!

………………………………………………………………………

Alături de Psi-lunatici: dorMarianatiberiuDana Laliciroxana, Scorpio, Adriana, Abisurile, alma nahe, tibi, Dictatura Justitiei, Dan (Gara pentru doi), lili3d, Vero

 
29 comentarii

Scris de pe Iulie 22, 2013 în Provocarea de luni

 

Etichete: , , , , , , , , , , , , , , ,

29 responses to “Binele tuturor sau Postmodernismul unei utopii antice

  1. Drugwash

    Iulie 22, 2013 at 10:32 pm

    Înţelepciunea populară se pişă pe „clasici” cu boltă, într-o lume de bun-simţ. Adu-ţi aminte, la americani tot un român a fost pe prima pagină a ziarelor fiindcă a salvat un copil din flăcări, acum ceva vreme. Noi, ca naţie, avem acel instinct altruist care iese la iveală în clipe de cumpănă. Şi nu numai noi, dacă e să te gîndeşti la recentul accident de autocar din Muntenegru, unde localnicii au sărit fără preget să ajute.

    Nu noi, oamenii de rînd, sîntem de vină, ci sistemul nemernic care ne forţează să devenim egoişti împotriva firii noastre. Se apelează la instinctul de supravieţuire, care într-o societate corectă şi cinstită efectiv nu ar avea ce căuta. „The hunger games” sau „Batoru rowaiaru (Battle royale)” – criminalii numiţi „elită” se distrează asmuţindu-ne unii împotriva celorlalţi. Iar noi sîntem suficient de proşti să punem botu’.😦

     
    • dagatha

      Iulie 22, 2013 at 11:34 pm

      Sistemul e de vină, dară! Dar…sistemul suntem tot NOI, oamenii! Asta și ziceam: am devenit din ce în ce mai egoiști. Ne pasă din ce în ce mai puțin de alții pentru că suntem ocupați cu lupta pentru supraviețuire. Sunt foarte puțini cei care fac gesturi mărețe (?! nu ar trebui să fie considerate „normale”???) Și apoi sunt răutăcioșii!!!
      Ori poate sunt eu înconjurată numai de exemple negative…

       
      • Drugwash

        Iulie 22, 2013 at 11:57 pm

        Nu sîntem noi sistemul. Sistemul ne este injectat în vene de către „nişte unii”. Sîntem forţaţi să respectăm norme, reguli, legi care nu fac altceva decît să ne învrăjbească prin acces secvenţial şi interdicţii absurde. Ceea ce trăim NU ne este caracteristic ca specie inteligentă.

         
        • dagatha

          Iulie 23, 2013 at 12:00 am

          ”(H)unii” ăștia…tot oameni și ei! E cerc vicios: noi creăm sistemul și el…[ne] „face” pe noi!
          eu una…nu văd soluție…aici e tragedia…😦

           
          • Drugwash

            Iulie 23, 2013 at 12:40 am

            Există posibilitatea ca acei „unii” să nu fie chiar… oameni. Dar asta e doar o ipoteză. Cert e că NU e un cerc vicios. E aşa cum spunea Chomsky (pe care te lăudai că l-ai studiat în facultate dar nu l-ai citit neam):
            – creează problema
            – aşteaptă (şi manipulează) reacţia maselor
            – oferă soluţia
            (seconda strategia della manipolazione)

            Peştele de la cap se-mpute. Capu’ tre’ tăiat, urgent!

             
  2. psi

    Iulie 22, 2013 at 10:34 pm

    păi cam da: suntem nişte animale egoiste. eu recunosc asta. de-aceea tot camus spunea că nu putem face nimic pe lume fără ca alticneva să moară. chiar şi floarea pe care ne-o dorim în glastră pentru esteică ori parfum tot cu moarte plăteşte.
    deci… consens…🙂

     
    • dagatha

      Iulie 22, 2013 at 11:35 pm

      Era partea în care tu încercai să mă convingi cât mă înșel și că mai e o speranță…🙂

       
      • psi

        Iulie 23, 2013 at 7:52 am

        cam aşa…😆

         
  3. lili3d

    Iulie 22, 2013 at 10:48 pm

    Da, și eu mă gândeam că Dumnezeu și chiar Terra ar trebui să ne cam scuture puțin…

     
    • dagatha

      Iulie 22, 2013 at 11:35 pm

      Cred că ne scurtură câteodată. Dar mai suntem și orbi pe deasupra!!!😦

       
  4. roxdumitrache

    Iulie 22, 2013 at 10:50 pm

    M-am gândit şi trebuie sã recunosc cã este greu sã gãsesc altruişti desãvârşiţi în jurul meu. Uneori recunosc cã a vrea “mai binele” este de cele mai multe ori în dezavantajul celor mai mulţi.

     
    • dagatha

      Iulie 22, 2013 at 11:37 pm

      Da…altruiștii ăștia par desprinși din ficțional…Iar rarele cazuri sunt fie miracole, fie situații în care a primat un instinct mai puternic decât acela al autoconservării. Dar…rar…😦

       
  5. alma nahe

    Iulie 22, 2013 at 10:57 pm

    Eh…şi acum să vorbim despre utopii? Că asta-mi vine. Fiecare om e o utopie. Chiar propria lui utopie. Apoi devine, treptat, şi a altora. Şi de-aci încolo începe filosofia…bine, rău, frumos, urât ş.a.m.d., clădind sau dărâmând.

     
    • dagatha

      Iulie 22, 2013 at 11:39 pm

      Păi să vorbim! Utopiile ni le creăm ca stâlpi ai existenței. Numai că ori îți trebuie mai mulți pentru când încep să se surpe, ori musai o coardă de susținere. Clădim, dărâmăm, clădin iarăși…Asta e parte a existenței…

       
  6. zElle

    Iulie 22, 2013 at 11:04 pm

    sa fac bine, sa fac rau (daca ma lasa inima si ma sustine mintea) sau sa fiu corecta?😆 Rad, pentru ca nu exista bine absolut, cum nu exista nici rau absolut si pentru ca viata e plina de situatii in care ne batem cu pumnul in piept ca facem un bine dar rezultatul e invers proportional cu bunele intentii de care la am pornit.

    eu incerc mai mult (pe termen lung) sa devin un om echilibrat, decat un om bun

     
    • zElle

      Iulie 22, 2013 at 11:21 pm

      *bunele, bunele intentii, de la care am pornit..ca rau mai e cand esti neatent ;))

       
    • dagatha

      Iulie 22, 2013 at 11:41 pm

      Nu există absolut, așa este. Și da, echilibrul este ceea ce ar trebui să căutăm cu toții în viață, Doar că se întâmplă (așa cum e cu toate cuvintele astea, bată-le vina!) să aibă…conotații diferite în funcție de persoanele care caută acest echilibru.

       
  7. dordefemeie

    Iulie 23, 2013 at 7:44 am

    Deci ne-am cam lamurit cu binele asta, al tuturor… Chiar a fost consens total fata de acest concept: nu exista si haideti sa ne vedem de viata noastra😆

     
  8. vavaly

    Iulie 23, 2013 at 10:02 am

    ai spus esentialul. poate ca nici nu e asa de rau ca societatea si vremurile ne au impins sa ne vedem lungul nasului si sa ne intereseze doar propriul bine. macar asa oamenii poate vor incerca sa faca bine in patratica lui, apoi unind patratelele sa iasa un bine universal. asa e idealul, nu?🙂

     
    • dagatha

      Iulie 23, 2013 at 11:53 pm

      eh…nu știu, zău, dacă pătrățele alea spre acolo tind… Mi-e teamă că ne cam ducem aiurea cu toată atitudinea asta…😦

       
  9. django

    Iulie 23, 2013 at 11:39 pm

    Nu ştiu cât de ciudat ți se pare, dar azi chiar am experimentat ideea mai binelui general. Nu a mers formidabil, dar cred că a fost un pas către ideea de bine, aşa cum apare ea în cărţi.

    .

     
    • dagatha

      Iulie 23, 2013 at 11:48 pm

      cred că NU există binele general…Tocmai pentru că fiecare are nevoie de altceva pentru a-i fi bine… dar dacă simți că a mers „mai bine”, bucură-te și…mergi mai departe😉

       
  10. adelinailiescu

    Iulie 24, 2013 at 4:00 am

    Despre bine eu stiu un lucru: nici o fapta buna nu ramane nepedepsita!
    Si despre rau: imi vor dusmanii raul? atunci sa mi-l ia ei!

     
    • dagatha

      Iulie 25, 2013 at 12:43 am

      😆
      Iaca soluția! Și eu căutam în cărțile anticilor și în manuscrisele de la Marea Moartă…
      Pfui!
      Mânca-te-ar mama! 😆

       
  11. vienela

    Iulie 28, 2013 at 9:58 pm

    Poate ca nu suntem setati sa ne gandim si sa actionam pentru binele tuturor, dar am putea incerca sa facem bine celor care ne sunt aproape.

     
    • dagatha

      Iulie 29, 2013 at 12:01 pm

      Asta da. Cu ”al tuturor” am eu o problemă😀

       

Ce părere ai?

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
Blogul unei tipe oarecare

"O zi în care nu ai râs este o zi pierdută"

CÂRCIUMĂ DE FIȚE

îmi rezerv dreptul de a-mi selecta clienții

intrenoaptesizi

A fine WordPress.com site

Numai Filme

by Ana Ayana

Nina Docea

de Mădălina Rodocea

JURNAL

Ajutor pentru luat zborul

SENSURI

De ce îi este omului de astăzi foame ? De iubire şi de sens. (N. Steinhardt)

Creatii manuale-Amy Crafts

Despre pasiunea pentru handmade

Poteci de dor

"Adevărul pur şi simplu, e rareori pur şi aproape niciodată simplu" - Oscar Wilde

DrStoica / da-te-n blogul meu, te rog!

zâmbet, coaching, film, pamflet, fotografie, pareri, aiurea... dar hai sa fim pozitivi!

ComiCultural

Nu știu că nu știu nimic

Înşiră-te mărgăritare

Vorbe, cuvinte și litere prăfuite, despre lume, cu lume și pentru lume

Traista cu merinde

Toate lucrurile imi sunt ingaduite,dar nu toate sunt de folos.

Cu presa de perete

un blog de Alex Nedea

Machete Didactice

Machete didactice si materiale care vin în sprijinul mămicilor, educatorilor si tuturor celor implicati în educatia copiilor la scoală sau acasă.

Pishky's Blog

Numai cuvintele zburau între noi, înainte și înapoi - N. Stănescu

psi-words

... loc de joacă pentru cuvânt. serios!

Tiberiuorasanu's Blog

LECTURI, păreri, impresii de călătorie. Eu citez NU plagiez.

Valerica Oprisanu

Just another WordPress site

Spanac

Distribuitor autorizat de fazani hazlii

Cățărătorii

Când urci pe scara vieţii, nu uita să dai bună ziua tuturor, pentru ca atunci când cobori să aibă cine îţi răspunde

La Fée Blanche

Contesă de Chou-Fleur

Genunchiul Lumii

blogolumea. strada sforii. poezie pierdută

Hapi. Riverwoman

Lift up the receiver, I'll make you a believer

Loc de dat cu capu'

sau cum să te fereşti de invizibil

Per aspera ad astra

Maison de santé

ursuleți năzdrăvani

frânturi din viață

Blogul Buceginatura2000

Informatii despre Mediu, Turism, Bucegi sit Natura 2000

Pitici, dar Voinici

mens sana in corpore sano

Alma Nahe(r)

Să se ducă la muncă, ca să nu mai citească şi ei nişte almanahe!

Surorile Marx

globus de miuzici, filme si alte rautati

Redsky2010's Blog

Trecand prin viata cu ochii larg deschisi

Dictatura justitiei

Just another WordPress.com site

Ochiul care rade

Felii de viata

Tink3rbe11's Blog

Eu in forma bruta

Pruncu

de vorba cu mine insumi

Tabakera

...pentru ganduri la care nu pot renunta

Despre sufletul meu

Pentru că mulţi seamănă cu mine şi n-au curaj să spună

Pseudolirice

Pseudo lirice

%d blogeri au apreciat asta: