Să…Halowee’ m sau să nu Halowee’ m?

Fiecare și le știe pe ale lui. De asemenea, fiecare alege pentru el/ea și pentru sufletele care (încă) depind de ei. Ceea ce voi scrie mai jos este rezultatul unei alte provocări, chiar dacă aceasta a venit indirect.

Îmi clăteam ochii pe paginile celebrei rețele de socializare și am dat peste o postare a unei prietene care se pregătea de celebra sărbătoare de Halloween. Nu acesta a fost motivul uimirii mele, ci un comentariu care mi-a atras atenția ca o lumină a unui fulger. Menționez că nu cunosc persoana care l-a scris, prin urmare nu pot fi acuzată de vreun… atac. Pașnică, după cum mă știți, gândesc cu voce tare (vorba vine) despre două aspecte:

a) Persoana respingea destul de vehement ideea de a adopta această sărbătoare. Ceea ce reprezintă, până la urmă, o chestiune de opțiune. Motivația era că „nu este o sărbătoare românească”. Corect. Nu este. Până aici nu este absolut niciun motiv de contrazicere. Aplicăm principiul „De gustibus (et coloribus) non (est) disputandum”. Fiecare are dreptul să „țină” sau nu o anumită sărbătoare. Pe mine, însă, m-a dus cu gândul puțin înapoi în timp. Copil fiind, am auzit destul de des o replică asemănătoare. Probabil că aceasta era izvorâtă dintr-un patriotism ușor exagerat al tatălui, ardelean fiind, marcat de multiplele conflicte interetnice. Cu siguranță că și mirosul comunismului care încă nu se „ducea” cu nicio mireasmă nouă occidentală a adus o contribuție esențială în acest sens. Odată formată o astfel de mentalitate, tot ce era…străin, ne era interzis. Din dorința de a ne supra-proteja, tata evita orice aspect care, în viziunea lui, reprezenta o încercare de distrugere a românismului. Limba engleză era periculoasă, americanii erau cei mai mari dușmani, muzica străină era plină de pornografii și totul era bine argumentat așa că nu era loc de discuții.

Norocul nostru a fost că tata este un om destupat la minte, așa că nu a dus la extrem toate aceste porniri. Odată convins că suntem capabile să discernem și liniștit de preocuparea noastră de a învăța, s-a relaxat și ne-a lăsat șansa de a decide pentru noi. Uneori se mai aud murmure de ușoară nemulțumire apropo de evoluția societății și de influențele negative, dar sunt mai mult pentru sine. Știe că acum părerile ne sunt formate.

Cu aceste amintiri, m-am gândit cum îi explici copilului tău, în plin secol XXI, că nu va ține o sărbătoare pentru că…nu este românească? Va înțelege el de ce stă pe margine în timp ce alții se costumează și se distrează? Va scăpa de eventuale frustrări? Va conta pentru el ce origine are sărbătoarea atâta vreme cât toată lumea se distrează și el nu poate participa? Până la urmă…ce contează dacă nu este românească? Toate celelalte sunt? Unii nu țin anumite sărbători celebre pentru că sunt…necreștine. Până la urmă ce înseamnă o sărbătoare? Pentru cine este? Există limite de…participare? Există sărbători interzise?

b) Ceea ce mi  se pare…deplasat în comentariul cu pricina este felul în care a ales să rezolve problema:  ”eu am refuzat ideea asta și i-am spus copilului să transmită doamnei învățătoare că nu e sărbătoare românească.”..Hmmmm… Așadar, copilul este „foarte” minor (sic!). Cum să-i transmită EL doamnei ceva ce sigur nu a înțeles foarte bine? Dacă admitem că învățătoarea a greșit organizând o astfel de manifestare (ceea ce cred că nu este cazul!), nu este mai nimerit să vorbești tu însuți/însăți cu ea, ca părinte responsabil, în loc să trimiți un mesaj printr-un copil?

Poate dacă găsesc răspunsuri la întrebările de mai sus, îmi schimb părerea. Până atunci…

Mâine organizez petrecere de Halloween în apartamentul proprietate semi-personală. Prietenii Pințului vor confecționa diverse, se vor costuma, vor spune poezii, vor desena, vor mânca pizza (nu de dovleac, dar ce dacă românizăm sărbătoarea?) și apoi își vor cere drepturile … „dulci” 🙂  Nu știu dacă aceste activități pot face rău, dar om vedea… 🙂

55 de comentarii

  1. eu nu haloween. aşa cum nu ballantine’s day, etc, etc… dar….
    până la urmă nu faptul că importăm tot felul de sfinţi, de motive de sărbătoare mă deranjează (bunăoară şi moş crăciun a fost cândva preluat şi este frumos, ne e drag) ci faptul că nu reuşim să păstrăm esenţa a ceea ce avem frumos. nu ne mai ştim tradiţiile. eu aş milita pentru un echilibru între a nu uita ce avem şi a discerne printre tentaţiile cu iz de nou.
    petrecere faină să aveţi!

    • 🙂
      Acum…aș fi ipocrită să zic că știu mare lucru despre Hallowen 😀 Dar orice prilej de a-i exersa creativitatea Pințului și de a-l face să se simtă bine făcând diverse activități este binevenit 🙂

  2. Sîntem părtinitori şi nu e bine. Prin comportamentul nostru jignim alte naţiuni. Ca atare, eu propun ca Statul Român să întocmească o listă publică cu absolut toate sărbătorile din absolut toate naţiunile lumii, să le introducă în Constituţie sau unde mai trebuie ca sărbători oficiale şi să distribuie (preferabil gratuit) calendare cu datele acestor sărbători. Mai mult, toate sărbătorile vor trebui să fie anunţate din timp în media şi se vor lua măsuri pentru buna lor desfăşurare. Evident, nimeni nu va lucra în zilele de sărbătoare, conform legii.

    În acest fel vom putea onora cum se cuvinte fiecare cultură a lumii, vom contribui la aplanarea eventualelor conflicte şi chiar la fraternizarea între culte, secte şi orice alt fel de grupări religioase ori etnice şi poate în sfîrşit vom aduce pacea în lume. Fiecare zi va fi o sărbătoare, nu numai în suflet dar şi în spirit şi acţiune.

  3. Nu cred ca poate fi ceva rau in a diversifica cultura copiilor si a-i face sa iese si ei „din cotidian”/Ca am adoptat-o, ca fiind a noastra?! Hmmm… Am observat o chestie la romani….se impotrivesc din start la ceva „neromanesc” dar daca intra in hora, joaca de parca ar sti sarba de-o viata!
    Distractie dulce si vesela sa aveti!

    • E drept că unii nici nu au limite și nici nu înțeleg săbrăborile decât ca un prilej nou pentru destrăbălare. Pentru noi…a ieșit totul minunat, iar deviza mea este aceeași: atâta vreme cât Pințul a exclamat a fericire în timp ce a făcut ceva contructiv, e suficient. 🙂

  4. Ei, uite, Drăgoșelul lăsă link-ul către Holloweneala ta, așa că ajunsei p`aci…
    N-am nimic împotriva acestei sărbători, sau Valentines Day (dacă noi n-am fost în stare să facem așa ceva din Dragobete… Deh! Cine se pricepe la marketing? Americanii, nu noi…
    N-am nimic împotriva englezirii limbii române, cum am citit ieri pe un blog…
    Pfiii, acu` văd ce open minded sunt! Englezire, că tot vorbirăm despre ea…
    Hugs!

  5. Locuiesc intr-o tara in care Hallowen-ul e una dintre cele mai importante sarbatori. Seara de ‘trick or treat’ ma duce cu gandul la colindatul de la noi. Batranii inca mai dau nuci si mere. (uimitoare asemanare . nu-i asa?).
    Recunosc , e primul an in care ne-am decorat si noi casuta, am facut placinte cu dovleac. Dar desii la mii de la kilometrii departare, nu ratam nici o ocazie de a ne costuma de Revelion, de a merge cu capra, cu ursul..Indraznesc sa spun ca aceste traditii sunt mai puternic inradacinate in copii mei decat sunt in multi din cei din tara. Acum si vecinii mei stiu ce este ‘capra’ si desii nu intelegeau mare lucru din dulcele grai romanesc, au fost entuziasmati si au vrut sa o incerce si ei.
    Poate ca vor adopta si ei traditiile noastre si poate ca vom ajunge si noi celebrii in lume…Cine mai stie…

  6. eu azi am incercat sa ii explic copilului ce e comunismul si cum era pe vremea aceea. asta pentru ca tocmai i am luat o carte de Istorie pentru copii. Concluzia lui Dante: „aha,adica tu si mamaia si tataia ati trait pe vremea dinozaurilor”…. cam asa e si cu explicatia ca nu e romaneasca.
    daca stim sa facem prilej de creativitate si bucurie eu zic ca e potrivita. explicatiile si alegerile le vor gasi si face ei mai tarziu cand nu se vor mai amesteca informatiile in capusorul lor.

    • A fost, zău! Dacă i-ai fi văzu fățuca fericită! Mai mult decât atât, am invitat și doi copii care nu stau la oraș și nu prea au tovarăși de joacă, nici parte de petreceri. Faptul că au râs din inimă, că au desenat, că au lipit, au învățat câte o strofă creată de mine „de sezon” … a fost o încântare și pentru noi, adulții!

      • Sunt convinsă că și voi, adulții, ați marșat cu bucurie în jocurile piticoților! Cum spuneam, contează ceea ce ați trăit și ați creat împreună, fie că a avut legătură cu sărbătoarea amintită, fie că nu!
        Cu bucurie înainteeee!!!

  7. E cu zombie dintr-ăia descărnaţi şi descompuşi ? Că io văzui că aia-i esenţa sărbătorii mai nou.
    Glumesc, aliniindu-mă şi eu celor care spun că dacă avem inteligenţa de a prelua doar ceea ce e bun, nimic nu poate dăuna.

  8. In primul rand nu stiu de ce este luata aceasta zi drept sarbatoare. Nu e o sarbatoare! Este un eveniment care toate alealalte; sa luam dpret exemplu Revelionul.
    Daca le invat pe fetele mele de Hanukkah si Kwanzaa pe langa gresesc cu ceva?Ca nu sunt sarbatori romanesti inseamna ca nu le amintesc? Ca nu fac crafturi si nu imit unele aspecte ale acestor sarbatori pentru ca fetele mele sa le inteleaga mai bine?Depinde de noi cat de inchisi la minte vrem sa fim.Nu cred ca fac rau nici mie , nici fmailiei mele , nici celor din jur. Doar un alt motiv de a cunoste lumea din jur, de a serba viata pur si simplu, de a fi recunoscatori de atatea lucruri minunate de care putem avea parte, de a avea o zi buna si chiar distractiva daca asa dorim!
    Happy Halloween!

  9. A accepta o sarbatoare sau a nu accepta, presupune putzina cultura care sa iti dea girul. In caz contrar esti un individ care tzopaie pentru ca simte nevoia sa isi elibereze tensiunile nervoase Nu toate sarbatorile inseamna dezlantuire si tavaleala. De 2000 ani se imprumuta sau se baga pe gat sarbatori. Migratia romaneasca in cele patru zari aduce si obiceiurile altora. Calendarul nos este plin de sarbatori. Fiecare zi este o sarbatoare Daca ai timp, cu ce si cu cine poti sa serbezi zilnic
    Fiecare epoca cu sarbatorile ei impuse de cei care platesc orchestra. Cand Chinezii vor domina sigur in ,,centrul istoric,, se va serba cu ciocolata galbena , ziua Dragonului policolor Iar majoritatea profelor vor fi de chineza si nu de engleza

    • Părerea mea tocmai asta este: alegem şi adaptăm. Ideea cu sărbătorile ar trebui să fie prilej de bucurie. Luăm ceea ce îndeplineşte această condiție. O fi bine, n-o fi bine…

  10. ai pus punctul pe IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII!!!!!!!!!!!!!!! 😀
    asa zic si eu: sa fim destupati la minte ca sa ne crestem copiii cat mai bine!
    nu e vb de adoptarea unei sarbatori,ci mai degraba sa intelegem traditiile altora
    mie una mi-ar place sa descoperim ce inseamna MardiGras si multe altele
    just for fun….and for knowledge 😛

    • Observ că numai laude găseşti pentru scrierile de pe aici 🙂 ceea ce prinde al naibii de bine la orgoliu. Mă bazez pe obiectivitatea ta şi sper să mai zăboveşti pe aici şi altă dată. Mulțam 😉

  11. […] Educația este vitală. Sistemul, însă, e trist. Cine l-ar putea schimba? Noi toți, pe rând, puțin câte puțin, indiferent dacă suntem sau nu pedagogi, părinți, instructori… D’Agatha e o profă pe care n-o cunosc decât aici, în spațiul virtual. I-am tot citit postările, inclusiv pe cele care se referă la serviciul ei. Îmi doresc să fi avut numai așa profesori când eram elev. Iată două exemple de gânduri aici și aici. […]

Ce părere ai?

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s