RSS

Ajutooor! Mă doare capu’!

05 Feb

Da’ rău de tot! Îmi trebuie un vraci, un șaman sau un popă, că despre … m-am liniștit! Am tot scris pe aici de ce nu mai am încredere în ei și ce coșmaruri am mai avut, mai ales de când mi-a prezis unul (greșit, desigur, dar foarte ferm pe poziție) că sunt însărcinată, de la o criză de stomac.

Dar!
Așa cum am mai precizat anterior, nu e cazul să facem generalizări (ei, bine, de data asta mă pot abține, iată!). Știu că există medici competenți, cu suflet și răbdare. Mai știu că și ei, medicii, sunt oameni și nu pot fi de piatră când se adună toate pe capul lor, de aceea sunt supuși și ei, greșelii. Totuși, mai știu că și eu contribui financiar, ca mulți alții la…îmbunătățirea (?!) acestui sistem și nu am abuzat niciodată de serviciile medicale.

Pințul se plânge de dureri de cap de vreo trei săptămâni încoace. „Se plânge” este un termen pretențios. Mă informează și apoi pleacă să se joace, uitând repede de afecțiune. Ceea ce m-a făcut să cred că:
a) ori e un moft pentru a scăpa de anumite…corvoade cum ar fi să mănânce, să doarmă sau să-și strângă jucăriile.
b) ori vrea să-mi atragă atenția, pentru a se simți important.
c) ori durerile nu sunt foarte puternice și trec așa cum vin.

După observarea atentă, ca o mamă responsabilă ce mă aflu, ajung la varianta c). Apoi am căutat cauze:
1. poate de la televizor sau tabletă (deși a avut câteva zile de pedeapsă pentru comportament neadecvat normelor…mămicești😀 și nu a avut acces la ele).
2. poate or fi probleme la ochi (niște cearcăne ocazionale puteau fi un alt semn).
3. pot fi niște vizitatori …intestinali enervanți și urâcioși.

Cu capul plin de idei care mai de care mai…nelalocul lor și cu un pitic cât tot blocul apărut la orizont, îmi fac curaj să merg la primul doctor. De familie. Cioc-boc la ușa medicinisteidecât că (sic!) am prins-o într-un moment de maximă tensiune. Tocmai urla la asistentă, care a îndrăznit să o întrebe, în timpul serviciului, ce dată să pună pe un concediu medical. În plus, era iritată că deși mai erau 10 minute până să înceapă programul, la ușa ei erau deja adunați vreo 15 pacienți. M-am făcut mică și m-am ascuns într-un colț, gândindu-mă că are o seringă mare ascunsă pe undeva sau…o fi rudă cu Chuckie. Supărată că răspunsul nostru la toate celelalte simptome a fost negativ, ne-a spus CLAR că pot fi o mie de motive pentru care îl doare capul și ne-a dat un set de analize, plus o trimitere la un specialist neurolog, doamna D1.
Pentru că am pus toată familia pe jar (ei știind câtă încredere am), m-am trezit programată la cea mai cea specialistă din oraș (despre a cărei existență habar nu am avut), doamna D2. Dar, am zis eu, nu strică două păreri. Hai și la Policlinică.
Mă prezint frumos la ghișeu, zic bună ziua, înmânez hârțoagele necesare și aștept bon. Dar doamna, amabilă, mă trimite la doctoresă direct. În spital. Coincidență! E doamna D2, specialista! Ce noroc!
Mă duc într-un suflet. Caut cabinetul. Nu-i. Întrebăm o altă doamnă în alb:

-”Cabinetul doamnei doctor D2?”
– ”A, nu are cabinet”!
Căscăm ochii mari.
-”Și…noi unde o găsim?”
– ”Pe aici”.
-”Pe….unde?”
-”Prin spital. Ea se plimbă de la un cabinet la altul”.

Noroc că doamna tocmai își făcu apariția. Ocupată cu un tânăr. O oră. S-au tot dus prin diferite alte cabinete, cu siguranță pentru teste și măsurători. În tot timpul ăsta, m-au trecut fiori auzind copii plângând și văzându-i pe alții pregătindu-se de internare.
-”Dumneavoastră?”
-”Îl doare capul”.
-”Nu pot să vă iau decât dacă vreți internare?”
-”Cum…internare???”
-”Dacă vreți, îl internați pentru investigații. Eu nu am timp să mă ocup. Mă așteaptă copiii în saloane.”

Am clipit ca Dexter văzându-mă personaj într-un film cu proști: adică…întâi îl internez și apoi îi stabilesc ei diagnosticul? Deci, carevasăzică, așa merge treaba de stau câte doi într-un pat: îi internăm pe toți și apoi vedem care rămâne.

– Tu ce ai?
– Mă doare-n cot!
– Aaaa, păi să te internăm. Să vedem dacă e pe bune!

I-am explicat că nu doresc să-i încurc programul. Era evident că femeia nu stătea să-și bea cafeaua. Totuși, eu mă așteptam să fiu trimisă la doamna D1. I-am cerut cu fața unei mame disperate să-mi indice unde să merg pentru un control. A ridicat din umăr și a dispărut în cabinetul care oricum nu era al ei cu următorul pacient.

Mâine am programarea la cabinetul ei particular. Abia aștept să văd dacă tot internare îmi recomandă….

 
26 comentarii

Scris de pe Februarie 5, 2014 în Râsu'- plânsu'

 

Etichete: , , , , , , ,

26 responses to “Ajutooor! Mă doare capu’!

  1. psi

    Februarie 5, 2014 at 8:22 pm

    neee– îţi recomandă… multe vizite la cabinet. pot să jur…

     
    • dagatha

      Februarie 5, 2014 at 8:36 pm

      😆
      Mâine scriu episodul al doilea înseamnă!😆

       
      • psi

        Februarie 5, 2014 at 8:43 pm

        vezi de ochişori, cum îţi spuneam pe fb.

         
        • dagatha

          Februarie 5, 2014 at 8:44 pm

          Da, păi asta era următoarea oprire….

           
  2. Poteci de dor

    Februarie 5, 2014 at 8:27 pm

    Offfff! La din astea e nasol. Să scapi fără nervi!

     
  3. Dan

    Februarie 5, 2014 at 9:26 pm

    Ai să râzi, dar te-a învățat de bine. A fost bine intenționată dar probabil nu a avut timpul necesar sau nu a știut să se facă înțeleasă. Pentru un diagnostic sigur ea a vrut să-i facă (,) copilului toate analizele. Ori pentru a putea să i le facă, gratuit, fără să te împovăreze cu niște sume deloc de neglijat, copilul trebuia să apară ca fiind internat în spital. O zi, cât i-ar fi făcut analizele și apoi îl externa. E o practică folosită în mod curent, o „găselniță” a sistemului de care, dacă o să audă tovarășul Nicolaescu, va lua măsuri să o interzică.

     
    • Dan

      Februarie 5, 2014 at 9:28 pm

      Nesimțit sunt : multă sănătate băiețelului ! Să auzim de bine !

       
    • dagatha

      Februarie 5, 2014 at 10:53 pm

      De râs am să râd mâine seară când o să-mi zică doctoresa că fii-miu n-are nimic grav.
      Şi da, aşa pare, că zice bine. De asta i-am şi găsit circumstanțe atenuante ca să nu-i sar la beregată. Nimic nu se compară cu disperarea unei mame paranoice…
      Totuşi, recomanzi o internare doar dacă pacientul zice că îl doare capul???
      Aş fi crezut până la capăt ce zici, dacă ar fi stat de vorbă măcar 5 minute cu noi să pună măcar câteva întrebări. Or, ea din start a zis că nu are timp. Decât dacă vreau să-l internez. Nu e nevoie să descriu cum aratā spitalul, nu???😦

       
      • Dan

        Februarie 5, 2014 at 11:01 pm

        Scuze că am folosit acel „ai să râzi”, probabil că nu era cazul și ar fi trebuit să îmi aleg mai cu grijă cuvintele. Dar nu cred că m-ai înțeles exact. Nu îl internează fiindcă îl doare capul. Îl internează fiindcă internat fiind, are posibilitatea „legală” de a-i face tot setul de analize care se impune. Și gratuit și fiindcă are, cred eu, încredere în laboratorul spitalului. Fiindcă dacă te duci să îi faci analize la privați, de la trei laboratoare vei primi 4 rezultate diferite. Deci de aia a spus ea de inrternare. Pentru analize. Mâine probabil te va lămuri. Eu nu încerc să-i scuz purtarea dar să știi că faptul că ți-a oferit varianta internării este o dovadă certă a faptului că a vrut să te ajute. Doar că, comunicarea a lăsat de dorit.

         
        • dagatha

          Februarie 5, 2014 at 11:07 pm

          Of…probabil..
          Nu mai ştiu ce e şi ce nu e bine. Pentru mine internarea e un coşmar. Din mai multe puncte de vedere. Repet…ştiind ce e acolo…şi câte focare de infecție sunt…aş alege-o ca ultimă instanță…
          Şi oricum….e şocant să ți se spună senin „îl internăm” după 30 de secund de discuție, mai ales când eu mă lupt deja cu nişte pui de paranoia graşi şi frumos crescuți…

          Nu e cazul de scuze. Nu era o ironie răspunsul meu…doar una…amară dacă vrei…Am înțeles ce vrei să spui😉

           
  4. geluodagiu

    Februarie 5, 2014 at 9:35 pm

    Te înțeleg perfect. Și eu fac pe cloșca cu puii de aur când se ivește câte o problemă. Sper ca alergătura ta să se finalizeze cu bine și să ne scrii happy end-ul în liniște și cu umor.

     
  5. mariusmanta

    Februarie 6, 2014 at 9:08 am

    Domnul Dan are dreptate. Multi doctori chiar sunt bine intentionati insa nu prea le au cu asta, cum ii zice… cu cumunicarea! Speram totusi sa fie ceva absolut minor! Asteptam vesti foarte bune!

     
    • dagatha

      Februarie 6, 2014 at 9:24 am

      Aşa sper şi eu, că are dreptate Dan…

       
  6. Cuvânta

    Februarie 6, 2014 at 9:22 am

    Si a mea se plange ba ca o doare burtica, ba ca o dor picioarele. Terapia e simpla: face caca si trece burtica, respectiv sta in pat si nu o mai dor picioarele :))

     
    • dagatha

      Februarie 6, 2014 at 9:26 am

      Cu durerile de burtică rezolvăm şi noi uşor. Am găsit soluții şi pentru cele de picioare. Au rămas cele de cap…

       
  7. Ioana Fartadi

    Februarie 6, 2014 at 10:42 am

    Tratament ca in Romania, nicaieri. Sunt convinsa ca ar putea fi niste problema cu ochii. La randul meu am ajuns sa port ochelari din cauza statului zilnic la calculator. Una dintre simptome, pe langa privire incetosata in fata dispozitivului, a fost durerea de cap.

    Eu nu stiu de unde ati avut atata rabdare. Mi-e greata de sistemul nostru medical si de doctorii care nu au nici cea mai mica considerare pentru pacientii lor. Sper sa primiti un diagnostic rapid si totul sa fie bine. Rabdare, rabdare ca altfel nu se intampla nimic.

    Va salut din Danemarca!

     
    • dagatha

      Februarie 6, 2014 at 11:09 am

      E greu când e mic şi nu poate spune exact unde, cum sau cât de tare îl doare. La ochi m-am gândit şi eu şi la paraziți intestinali. Vedem diseară…
      Mă bucur să ştiu că e bine la tine acolo🙂

       
  8. vavaly

    Februarie 6, 2014 at 11:04 am

    astept rezultatul consultului particular. am nimerit si eu cu Dante la urgenta de vreo trei ori , inclusiv ORL. numai zic ce recomandari de toata jena am primit. dar stii ca te inteleg perfect. sanatate multa sa fie si nevoia mai putina spre deloc de sistem !

     
    • dagatha

      Februarie 6, 2014 at 11:11 am

      Of…
      Ne auzim imediat ce aflu….

       
  9. Cristina

    Februarie 10, 2014 at 5:18 am

    Cum a ramas, Dagatha?

     
    • dagatha

      Februarie 11, 2014 at 6:56 pm

      am redus aria de cercetare…😉 Scriu imediat mai mult🙂

       

Ce părere ai?

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
Blogul unei tipe oarecare

"O zi în care nu ai râs este o zi pierdută"

CÂRCIUMĂ DE FIȚE

îmi rezerv dreptul de a-mi selecta clienții

intrenoaptesizi

A fine WordPress.com site

Numai Filme

by Ana Ayana

Nina Docea

de Mădălina Rodocea

JURNAL

Ajutor pentru luat zborul

SENSURI

De ce îi este omului de astăzi foame ? De iubire şi de sens. (N. Steinhardt)

Creatii manuale-Amy Crafts

Despre pasiunea pentru handmade

Poteci de dor

"Adevărul pur şi simplu, e rareori pur şi aproape niciodată simplu" - Oscar Wilde

DrStoica / da-te-n blogul meu, te rog!

zâmbet, coaching, film, pamflet, fotografie, pareri, aiurea... dar hai sa fim pozitivi!

ComiCultural

Nu știu că nu știu nimic

Înşiră-te mărgăritare

Vorbe, cuvinte și litere prăfuite, despre lume, cu lume și pentru lume

Traista cu merinde

Toate lucrurile imi sunt ingaduite,dar nu toate sunt de folos.

Cu presa de perete

un blog de Alex Nedea

Machete Didactice

Machete didactice si materiale care vin în sprijinul mămicilor, educatorilor si tuturor celor implicati în educatia copiilor la scoală sau acasă.

Pishky's Blog

Numai cuvintele zburau între noi, înainte și înapoi - N. Stănescu

psi-words

... loc de joacă pentru cuvânt. serios!

Tiberiuorasanu's Blog

LECTURI, păreri, impresii de călătorie. Eu citez NU plagiez.

Valerica Oprisanu

Just another WordPress site

Spanac

Distribuitor autorizat de fazani hazlii

Cățărătorii

Când urci pe scara vieţii, nu uita să dai bună ziua tuturor, pentru ca atunci când cobori să aibă cine îţi răspunde

La Fée Blanche

Contesă de Chou-Fleur

Genunchiul Lumii

blogolumea. strada sforii. poezie pierdută

Hapi. Riverwoman

Lift up the receiver, I'll make you a believer

Loc de dat cu capu'

sau cum să te fereşti de invizibil

Per aspera ad astra

Maison de santé

ursuleți năzdrăvani

frânturi din viață

Blogul Buceginatura2000

Informatii despre Mediu, Turism, Bucegi sit Natura 2000

Pitici, dar Voinici

mens sana in corpore sano

Alma Nahe(r)

Să se ducă la muncă, ca să nu mai citească şi ei nişte almanahe!

Surorile Marx

globus de miuzici, filme si alte rautati

Redsky2010's Blog

Trecand prin viata cu ochii larg deschisi

Dictatura justitiei

Just another WordPress.com site

Ochiul care rade

Felii de viata

Tink3rbe11's Blog

Eu in forma bruta

Pruncu

de vorba cu mine insumi

Tabakera

...pentru ganduri la care nu pot renunta

Despre sufletul meu

Pentru că mulţi seamănă cu mine şi n-au curaj să spună

Pseudolirice

Pseudo lirice

%d blogeri au apreciat asta: