Cer albastru…

20131130_083004

Naiade înotând în vise
se sting pe pleoapele-mi închise
și-un tril ascuns într-un jugastru
se tânguia spre-un cer albastru.

Și tot zburând, am prins un nor.
L-am strâns în pumnul meu ușor
și-am desenat, fără căpăstru,
un unicorn pe cer albastru.

– Mărite Timp! În dans de iele
m-am strecurat prin ploi de stele
și-ncălecând pe-un cal măiastru,
eu am venit să cer…albastru!

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

Puteți privi și către alt cer albastru, la alegere 🙂

17 comentarii

  1. Și ce-ai să faci cu atât albastru,
    adus de-un cal, în zbor măiastru?
    te-mbraci în mare, în sirenă
    sau colorezi cu el vreo scena
    de sfinți pictați pe-o mânăstire?
    De iți rămâne cam vreun gram
    să-mi dai și mie ca să am
    să-l pun pe griul dintr-un nor
    sau într-o apă de izvor
    ca dorul meu să mi-l alin
    de cer albastru, de senin.

    • Dac-albastru mi s-ar da
      cred că l-aș împacheta
      și-apoi bine l-aș ascunde
      să nu știe nimeni unde.

      Dar un gram…ție ți-aș da
      (Că tot fuse ziua ta! 🙂 )
      Să-l păstrezi într-o cutie
      ca să nască vise- o mie!
      😉

  2. se putea sa nu ceri tu ceva? :)))
    mai bine cere si tu niste galben, sau roz, sa para viata roz.
    a, da, stiu, n-ai gasit alta rima.
    e adorabila poezia. dar asta stii deja :).

Ce părere ai?

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s