„A vorbi despre limba română este ca o duminică”

Pentru mine, limba română e distanţa dintre inimă şi umbra ei, care se numeşte suflet.

Am deschis internetul și m-a întâmpinat un text mai vechi al lui Psi. Un poem închinat limbii române, un duet scriitoricesc reușit care arată încă o dată ce sursă inepuizabilă de sensuri este limba noastră românească! L-am citit pe nerăsuflate și l-am „dat mai departe” pentru că astfel de texte merită „să devină virale” (după cum se spune în limbaj… de specialitate ?!) Cu această ocazie am aflat că astăzi este Ziua Limbii Române (probabil ar fi trebuit să ȘTIU!) și îmi imaginez că este un nou prilej de polemici, numai bune de catalogat/etichetat oameni ce-și dau cu părerea: tradiționali (a se citi, uneori, „comuniști”!) și moderni (care se consideră „revoluționari”!)

În ceea ce mă privește, am susținut întotdeauna ideea că „ești …ceea ce vorbești”, că felul în care folosești limba țării tale (dar nu numai!) este o dovadă de respect față de tine ca individ și față de originea ta. De aceea, scriu corect, scriu cu diacritice, respect normele, atâta vreme cât așa „scrie la carte”! Poate nu reușesc să vorbesc la fel de frumos cum a făcut-o astăzi Vavaly, nu pot (și nu voi) scrie cu snobism ode mincinoase doar pentru că așa „se cade”, dar voi susține și promova ideea folosirii corecte a limbii noastre.

Fiecare generație de clasa a XI-a începe anul școlar cu un text argumentativ despre cât de importantă este limba română, având drept punct de plecare, la alegere, trei citate:

  1. A vorbi despre limba română e ca o duminică” – N. Stănescu
  2. Limba noastră-i o comoară”. Alexe Mateevici
  3. Limba este întâiul mare poem al unui popor”. L. Blaga

Constat că le este din ce în ce mai greu să vorbească/ să scrie despre un astfel de subiect, din moment ce, în general, pentru ei limba (română sau „whatever” 😀 ) a devenit doar „principalul mijloc de comunicare”. Și cum comunicarea tinde să devină stilizată și rapidă, se aplică și limbii române. De aici limbajul „fesibucian” sau „romglez”. Cred că, în cele din urmă, limba asta a noastră devine un fel de…dans de societate. E numai pentru cei care au o pasiune pentru ea, care frecventează anumite locuri, adoptă anumite ținute, cred în anumite valori. Pentru ceilalți…există oricând alternativa „street dance”-ului. Mai simplă, fără reguli, fără îngrădiri, așadar, mai accesibilă și ușor de asimilat. E și asta o chestiune de alegere, ar spune unii. Cu toate acestea, parcă nu pot să nu atrag și eu atenția asupra faptului că:

frumoaso compliment blogramatica blog de sibiu greseli gramaticale

(Sursa: Citadela…sibiană)

Din același motiv, am considerat că este important să se știe că poezia poate fi muzică și că muzica românească poate suna foarte frumos, fără ritmul oriental enervant care a născut o nouă…specie (muzicală?!). Tot de aceea citesc și promovez Diacritica și Știi să scrii.

Vreau să cred că într-adevăr…

Când Dumnezeu a făcut cerul şi pământul şi a spus „Să fie lumină!”, a spus-o în limba română. (Citate)

…pentru că atunci…

Cum poți dorului altfel să-i spui decât „dor”

când plângi sau te bucuri ascuns sub un nor?

Cum poți să frămânți cu picioarele iarba

fără dulce s-o mângâi întâi doar cu vorba?

Cum să poți a rosti cald și blând „Te iubesc”

mai puternic și sfânt ca în grai românesc?

 

cele-mai-frecvente-greseli-de-gramatica-pe-care-le-fac-romanii_size1

(Sursa foto)

 

 

14 comentarii

  1. poezia mea, a noastră în fapt, este… unul dintre darurile acestui an pentru sufletul meu. unul cu atât mai mare cu cât oameni de seamă au apreciat munca noastră de doi, ca fiind una. am fost şi mai sunt, parafrazând, nemaipomenit de mirată şi de fericită…

    iar acelora care cred că limba română este perimată, depăşită, le-aş reaminti truda celor trei mari autori români (eminescu, slavici şi caragiale) de a moderniza limba. o trudă continuată bunăoară de nichita şi necuvintele sale… şi pe care suntem la rându-ne datori să o ducem mai departe… asta dacă tot ne lăudăm că ne place să scriem ori că iubim cuvintele.
    şi adaug…

    „Să ne ţinem de limbă, de istoria noastră, cum se ţine un om, în primejdia de a se îneca, de prajina ce i se aruncă spre scapare.” (Mihail Kogalniceanu)
    „Nu noi suntem stăpânii limbii, ci limba e stăpâna noastră.” (Mihai Eminescu)
    „Limba este întâiul mare poem al unui popor.” (Lucian Blaga)

  2. Cred că mult mai bine ar fi să ne (re)dezvoltăm capacităţile telepatice. Aşa nu ne-ar mai putea păcăli nimeni cu discursurile „politically correct” la care prea mulţi pun botu’. În comunicare, ireverenţa faţă de formă e evidentă, în timp ce fondul e disimulat. Cum altfel să revenim la înălţarea spirituală, decît eliminînd intermediarii alterabili, recte limba vorbită şi scrisă…

    Trăiască tăcerea!

Ce părere ai?

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s