Duzina de cuvinte…arhaice (38)

Vă leato 7474, adecă taman de când era lupu’ cățăl și măgaru’ vițăl, s-au născutu în Țara Moldovinească, pre unde ș-au înțărcatu dracu’ copiii, o mândreță de ficioară cu cosâță galbine și pielea albă, sămn că pic de sânje nu-i curà prin cele vene. Mai apoiu, dac-au văzutu mumă-sa c-au dobândit așé frumușeță de fată, s-au gândit să-i puie numele Nasta – Năstăsâca. Ș-au umblat pre la babe și ursitoare spre a-i ceti fetii viitor luminat, doar-doar avea să scape neamu’ de sărăcie.

Iară fata crescu precum pânea bună când îi lăsată la dospit. Gurile răle voroveau că Năstăsâca era leit mumă-sa, că numa’ pre dânsa o știiau, dară să fereau de dânsa ca necuratu’ de tămâie, că avea gura mare și spurcată, de-i ziceau Zbieroaia. După cum îi vorba că „den pom bun, roadă bună au să iasă”, știutu îi că și de-i pomu’ spurcat, așé și roadele iesă amare. Năstăsâca să rădică precum mumă-sa: rea de gură și neagră la suflet, iară gându’-i ierea numa’ la averi, de n-o vroiia niminea nici de ibovnică baremi. Mai apoi dacă văzu ea că-i bate vântu’ prin traistă, își luă lumea-n cap și cătă încotro văzu cu ochii, doar-doar s-o nimeri vreun flăcăiandru s-o scape de așé boală grea ce-au apucat. Doară numa’ că cea socoteală din târg, nu să potrivește cu a de-acasă. Flăcău’ nici la gioc luat-o-a, nici mâna cerutu-i-a, iară Năstăsâca tare rău s-au înfuriiat de un lucru ca acesta și i-a pus gând rău omului celuia. Și s-au dus la giudecătoriu cu voroavă mincinoasă înaintată p-un ispisoc, cum că bietul om furase den vistieria boierească. Mare durere sâmți flăcăul cându să văzu la giudecată! Ar fi prăvălit bucuros un bolovan peste dânsa, numa’ că înțălesă el cum că omul cu minte nu să prinde în gâlceava altora. Stetea cu cușma într-o mână și se minuna de câte spunea urmașa Zbieroaiei de față cu atâta norod. Giudecătoriul îi ascultă pricina și-i dete dreptate fămeii carele apărea spășită și cu frica lui Dumnezău. Iară omul își primi osânda precum ocnașii sau dobitoacele cele fără de minte prinse în jugul stăpânilor lor.

În vremea aceea, un ipochimen se iți den mulțime spuindu-și umila părere cum că mai multe fețe preluminate văzut-au cum fămeia aceia luase banii din vistierie. Auzindu oamenii de o ispravă ca aceasta, pornit-au ploaie de ocări și o au alungat den cele locuri în lumea mare, să zbiare după pohta inemii ei negre.

Învățătură: Ce naște din pisică, șoareci mănâncă, din groapa săpată cu meșteșug pentru cine să nimerește.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

Alte jocuri arhaice…în Club! 🙂

9 comentarii

  1. Io am priseput tari ghini se-ai grait, ca, iaca, taman la „instruire” in Tara Moldovei ma aflu si tari-mi mai plasi cum glasuies oamini aistia!
    Cel mai mult imi place cand spun „ne-om grai mai apoi”, in loc de „vorbim mai tarziu”. E dulce si molipsitor graiul asta.

  2. Halal sî-ți șii, mi-o fost tiamî cî doar ieu am șuguit cam uricios pi siama fimieii. Bag samă că niși mata nu ti dai în lături di la a-ncondia așele scorpii ci-a otrăvit bunătati di barbați fără patî! Saracan di cini o pățît-o, dacă nu cumva o fi și mieritat-o, hăi?

Ce părere ai?

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s