Poetul e un nebun

Poetul
e nebun fără acte
desemnat
prin tragere la sorți
de una din stele
chiar înainte
de a deveni mugur.

Iar când poetul nebun
face pasul în lumea „normală”
oamenii-și feresc privirile
ca nu cumva
să se ia nebunia
printr-o atingere de raze.
Apoi stabilesc
Ora de medicament
sperând
că nebunia lui
nu e cu totul contagioasă.

„Da, ce nebun e poetul acesta!”
zic unii
doar pentru că poate răsturna
lumea
cu susul în jos
cu efortul unei simple penițe
înmuiate
într-o picătură de suflet.

În nebunia lui,
poetul strigă:
„Împăratul e gol!”
în ciuda tuturor evidențelor,
aparențelor,
în ciuda tuturor legilor,
decretelor
sau, pur și simplu,
în ciuda tuturor.

Da,
poetul
este nebunul de pe tabla de șah
traversând lumea
într-o diagonală
și unind
opusurile
lumii acesteia
cu ale celeilalte.

Aș vrea să-mprumut
un strop din nebunia poetului
ca stare de spirit
să o pot schimba apoi
în poezie.

………………………………………………………………………

Răspunsul la o provocare a poetului nebun, Radu Cîrstea Ratzone 🙂