Orice om care se respectă, își păstrează curat locul în care trăiește. Că e casă, că e bloc, că e curte, în mod normal, a face și a păstra curățenia ține de o educație primită de la începuturi, dar și de respectul față de sine și față de ceilalți. Am zis „în mod normal”, deși se pare că de câțiva ani buni încoace, normalitatea este cu totul alta. Uităm că nu locuim doar între patru pereți, ci că și tot ce ne înconjoară este tot „locuința” noastră. Înecăm natura asta cu toate resturile existenței noastre. Aruncăm ce nu ne mai trebuie cu atâta ușurință, fără să ne întrebăm unde se depozitează atâtea gunoaie? Cât de mare e pământul ăsta cât să încapă toate undeva într0un colț?
Realitatea crudă este că tot ce aruncăm uneori iresponsabil se va întoarce împotriva noastră la un moment dat. Toate acțiunile și activitățile de conștientizare și de încurajare par nesemnificative, raportate la cantitatea de nesimțire și inconștiență pe metru pătrat.
Până la urmă, tot în inițiativele mici și dese, în cadru restrâns au rămas o soluție. Fără așteptări și reproșuri, poate doar cu speranța că simplul exemplu va fi urmat la un moment dat.
Colinarii au lansat un apel:
Vineri, 24.03, intenționăm să igienizam cartierul și valea unde se joacă de obicei copiii noștri. Am rugămintea să participăm în număr cât mai mare și să implicăm și copiii în această activitate. Propun să strângem o sumă modică pentru a fideliza copiii cu câte o felie de pizza. Daca are cineva posibilitatea să prepare în casă o prajitură, este bine-venită. După ce terminăm această activitate, vom face un foc de tabăra din brazii adunați după Crăciun. Vă asteptăm în număr cât mai mare.
Ei bine, nu au fost „în număr cât mai mare”, ci doar așa cum ne-am obișnuit. De fapt, una dintre părerile „avizate” ale unei gospodine la una din ultimele curățenii în cartier a fost că „de aia plătește taxa de salubritate, ca să i se facă curățenie”. Mă rog, o lăsăm în pace, că și așa nu apare prea des în zonă.
Am fost însărcinată să mobilizez copiii. I-am făcut cerc și le-am explicat ce urmează să facem și ce nu. Unele glasuri protestau, altele ezitau, așa că a trebuit să scot asul din mânecă. De data aceasta, cuvântul magic a fost „PIZZA”, așa că s-au învoit cât ai rosti cele patru sunete.
La ora stabilită, fatalitate! Primăvara și-a râs puțin de planul nostru, așa că a trimis o ploicică. Mi-am aimaginat ca planul a căzut și de data asta (mai avusesem o tentativă cu câteva săptămâni înainte). Copiii, însă, s-au adunat la ora stabilită la foișor. A mai durat puțin până au venit sacii și mănușile. Surpriza cea mare a fost că, încântați de planul nostru, câțiva copii de la Școala Măgura s-au decis să ne ajute. Și ne-am trezit cu microbuzul care îi duce la școală, alături de doi profesori inimoși. Am împărțit sacii, mănușile, am fpcut grupele și a început distracția. Curat distracție, având în vedere chicoleala, alergătura, jocurile, întrecerile și toate celelalte. Toate picăturile de ploaie nu i-au oprit să bată valea și să strângă toate hârtiile, ambalajele, șosetele, obiectele de lenjerie intimă, scutecele, cutiile, sticlele și celelalte resturi aruncate de cetățeni „responsabili”/indiferenți.
Harnici, nu?
Viceprimarul comunei Măgura le-a adus câte ceva dulce, ca să meargă treaba mai bine.
Cei mari au terminat repede și au plecat acasă obosiți și pouați.
Cei mici – de la Colina – au trecut la runda a doua. La final, i-au așteptat prăjituri făcute de două mămici care au vrut să susțină cauza. Și, evident, a urmat și pizza, la ceas de seară. Mare bucurie pe chipurile lor!
Mulțumim celor care ni s-au alăturat fizic la această activitate. Mai ales, le mulțumim copiilor de la Școala Măgura pentru surpriza frumoasă!
Mulțumim și pentru bunătățile dulci făcute special cu această ocazie de mămicile harnice. Mulțumim și pentru mănușile de unică folosință furnizate de o altă mămică. Să nu uităm de fotograful șef, care a uitat de starea de convalescență și a vegheat cu vigilență mișcările „de sus”. Și, evident, pentru sponsorii care au făcut posibilă bucuria copiilor cu câte o felie de pizza.
Colina, over and out!
BLOG D'AGATHA 