#elevicucarenemândrim

Postarea aceasta este despre ei! Poate și puțin despre mândria mea nemărginită astăzi, la aflarea unor rezultate la examenul lor cel mai important.

Ni se pun în mână destinele unor copii. Unii sunt vulnerabili, alții ambițioși. Pe unii îi poți modela ușor după principii și valori general umane, în timp ce alții sunt nărăvași, refractari la tot ceea ce înseamnă părere venită de la un adult. Adesea este o luptă ”care pe care” din care ar trebui să iasă numai învingători. Iar despre elevii mei de clasa a XII-a pot spune astăzi că sunt niște învingători!

Este foarte greu să lupți cu mentalitățile! Doar pentru că sunt la un liceu cu program sportiv, elevii mei au fost adesea ironizați sau subestimați. Cei mai mulți nu au fost foarte afectați, însă o parte s-au revoltat. Și asta pentru că eforturile lor sunt duble față de ale unor colegi de la alte licee. Ei trebuie să-și împartă mereu timpul între a învăța și a face sport de performanță. Trebuie să recupereze materia între două antrenamente dificile sau între cantonamente care îi epuizează. Cu toate acestea, au ținut pasul mai mult decât onorabil. O dovedesc și mediile foarte bune de la finalul clasei a XII-a. Iar bacalaureatul nu este decât este un test pentru ei, în acest sens.

Este foarte greu să lupți și cu un sistem construit anapoda. Nu există o programă diferențiată pentru cei de la liceele cu program sportiv, deși ei au, evident, un alt orar  decât cel obișuit. Trei ore de română pe săptămână, o oră de istorie și una de geografie – materiile lor de examen. O fi suficient? Nouă nu ni se pare. De precizat că nu dau teze la istorie și geografie, ci la biologie și un obiect de specialitate, dar care NU se află între opțiunile lor de examen.

Este foarte greu să lupți cu ceea ce este în sufletul lor! Depresiile sapă adânc în inima celor ai căror părinți sunt plecați în străinătate de prea mult timp. Sau în sufletul celor care se știu și se simt diferiți de ceilalți și, prin urmare, sunt inadaptați. Unii își câștigă deja existența în domeniul sportiv. Ce ai alege între a merge la școală și a merge la antrenamente și competiții care îți aduc un venit, oricât de mic ar fi el? Alții se luptă cu ei înșiși și cu lumea din jur, singuri (a se citi ”orfani”!), fără să înțeleagă ce fel de Dumnezeu i-a lăsat fără un sprijin pe lume. Le repeți că viața este un dar și că numai noi înșine o putem face frumoasă și împlinită. Și în timp ce le spui asta privindu-le ochii triști, îți dai seama că nu este suficient! Și te simți cu mâinile legate, neputincios. Sunt prea puține lucruri pe care le poți face pentru ei, dincolo de datoria (morală) de dascăl…

Dar tocmai aceștia au răzbit primii! Au obținut medii peste 8 și aceasta a devenit una dintre marile bucurii ale vieții pentru ei! Azi am făcut ”slalom” printre apelurile telefonice. Închideam unora, răspundeam altora! I-am auzit chiuind de fericire, țopăind și râzând (sau chiar plângând). Și m-am bucurat alături de ei!

Da, sunt mândră de elevii mei de la Liceul cu Program Sportiv Bacău! Sunt mândră că și-au învins temerile, că au știut să se mobilizeze și că au dat la o parte toate obstacolele de care se tot împiedicau.

12 A LPS Bacău

Astăzi nu mai este vorba despre rezultate dezastruoase la examenul de bacalaureat! Ci despre niște copii frumoși care au reușit să facă pasul cel mare!

 

 

 

4 comentarii

  1. Felicitări! Ştiu… şi pe vremea mea, în oraşul în care era un singur liceu teoretic, devenit între timp colegiu, cei de la liceul sportiv erau marginalizaţi. De parcă noi, ăia din colegiu, am fi fost cu ceva mai buni.
    Bravo lor!

Ce părere ai?

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s