Ce am învățat de la alții

Câteva citate adunate de-a lungul timpului, direct din cărți, înainte de era „google” 🙂

Evident, sunt „updatate” pentru că în fiecare zi e prilej de noi descoperiri 🙂

Oprește trecerea. Știu că unde nu e moarte, nu e nici iubire. Și, totuși, te rog: oprește, Doamne, ceasornicul cu care ne măsori destrămarea. (L. Blaga)

Moartea nu-i pedeapsă. Viața-i pedeapsă. Și numai chinurile trupului și suferințele îndreaptă pe om spre mântuirea sufletului. (L. Rebreanu- Pădurea spânzuraților)

Viața ființează numai prin inimă și fără de inimă creierul rămâne o biată grămadă de celule moarte. (L. Rebreanu- Pădurea spânzuraților)

Umblam cu ochii deschiși și puteam să văd cât eram de orb- căci era o orbire ce nu vine de la ochi, era cealaltă, mai cumplită, care face ca ochii cei mai buni să nu mai vadă defel. (Ernst Barlach- Ziua moartă)

Arborii cresc. Le dau mugurii, le pică frunzele și se întreabă: o mai fi ceva?

Oamenii iubesc, stau de vorbă și mor. O mai fi ceva?

Morții tac. Scrutează veșnicia și tac. Lasă iarba să-i facă optimiști până toamna. Atunci mor din nou peste moartea lor veche, grămadă. Și tac, și tac, și tac… (M. Sorescu- Paraclisierul)

Este miezul nopții. Cineva mă iubește, mă sărută pe gândul meu risipit și mă naște. Sunt femeia ta, iubite?! Păduri desfrunzite unduite pe trupul meu. Am luat formă pe măsura ta, așa, ca să putem curge unul în celălalt. Scot trupul meu, ca să te păstrez în el. Ca să bea sufletul din tine, ca să bea cine obosește, prin mine, singura cunoscătoare a izvorului. Sunt mânjită de tăcere și cerneală. Zâmbetul crește peste mine, ușor. Pe dinăuntru am văruit proaspăt, am tăiat fereastră. O casă sunt, unde se intră numai în doi. (Mircea Nedelciu – Tratament fabulatoriu)

Dragostea-i sminteală curată; îndrăgostiții ar trebui, întocmai ca nebunii, să fie ferecați într-o chilie întunecoasă și plesniți cu biciul […] Nebunia lor e atât de molipsitoare încât și cei care ar trebui să îi biciuiască, până la urmă, se îndrăgostesc și ei… (W. Shakespeare- Cum vă place)

„Mă leg de tine, pământule, că eu voi fi a lui Allan, și a nimănui altuia. Voi crește din el ca iarba din tine. Și cum astepți tu ploaia, așa îi voi aștepta eu venirea, și cum îți sunt ție razele, așa va fi trupul lui mie. Mă leg în fața ta că unirea noastră va rodi, căci mi-e drag cu voia mea, și tot răul, dacă va fi, să nu cadă asupra lui, ci asupra-mi, căci eu l-am ales. Tu mă auzi, mamă pământ, tu nu mă minți, maica mea. Dacă mă simți aproape, cum te simt eu acum, și cu mâna și cu inelul, întărește-mă să-l iubesc totdeauna, bucurie necunoscută lui să-i aduc, viață de rod și de joc să-i dau. Să fie îmbrățișarea noastră ca cea dintâi zi a mousoon-ului, maica mea, tot astfel să nu obosească inima mea în dragostea pentru Allan, pe care cerul l-a născut departe, și tu, maică, mi l-ai adus aproape” (Mircea Eliade- Maitreyi)

“Cum poate deveni cineva un fluture? Trebuie sa-ti doresti atat de mult sa zbori incat sa renunti la a fi o omida.”— Trina Paulus

“Nu devii bătrân fiindcă ai trăit un anumit număr de ani, devii bătrân fiindcă ai dezertat de la idealul tău. Anii ridează pielea, dar renunţarea la ideal ridează sufletul.”- George Enescu

Patru evanghelii scrie-vom despre căderea frunzei în toamna. Matei zice-va: – Frunza de verdele verdelui cădea-va în toamnă. Marcu striga-va: – De greutatea vieții și de viața pe viață cădea-va frunza în toamnă. Luca va zice: – Din nedragoste, din neînviata moarte, din verde repetat numai cu umbra cădea-va frunza în toamnă. Ioan se va ridica și va zice: – Toamna nu cad frunzele, toamna cade numai toamna, ca o frunza cade toamna, toamna.

Stau și e toamna și sunt frunza și cad pe pământ.

  (Nichita Stanescu – Evangheliile toamnei – via Rokssana)

„Numai când pot accepta necondiționat și pot învăța să iubesc tot ce-mi oferă viața – fiecare experiență, eveniment, amărăciune și circumstanță fericită – voi putea face următorul pas”.

(Johanna Paunger – Puterea lunii via yousef59 )

30 de comentarii

  1. 1. „Universul este simplu. Dacă era complicat, toată lumea l-ar fi înţeles.” Albert Einstein.

    2. „Tot ceea ce trebuie să facă oamenii buni pentru ca răul să triumfe, este să facă nimic.” Edmund Burke
    …Şi una de la mine, în care cred foarte:
    Este foarte uşor să mori pentru o idee; mult mai greu este să trăieşti pentru ea.

  2. Vorbele frumoase, rămân vorbe frumoase, atât timp cât practica, e străină de ele. În popor, se zice „Teoria ca teoria, practica ne omoară!” Tocmai am citit o demonstraţie de discordanţă între ce scrie pe pagina asta şi ce se practică în realitate.

  3. 🙂
    Fiecare om își formează o părere sau și-o schimbă pe parcurs. E un lucru pe care nu-l pot împiedica. M-am convns totuși că niciunul din noi nu are nici cea mai vagă idee ce vrea să spună celălalt :-)))

  4. foarte intelepte citatele adunate aici la tine…ar fi bine sa le le scrim pe foi a4 si sa le expunem in locuri vizibile din casele noastre..in felul acesta poate..poate nu le vom uita..si le vom pune in aplicare mai des..:)

    • 🙂
      Fiecare are astfel de citate, nu? Ale mele au fost multă vreme într-un caiet special de pe vremea adolescenței. Acum unele și-au făcut loc aici. Altele sunt undeva în suflet bine întipărite 🙂

      • Exista vreun motiv pt care acele „altele” raman nedezvaluite public? (Asta nu ar impieta nicicum asupra intipairii in suflet – eventual cu semnificatie personala speciala – a respectivelor citate, ci doar ne-ar facilita SI noua, celorlalti, descoperirea unor citate care ne ramasesera nedescoperite – sau care pe moment nu ne atrasesera atentia suficient incat sa le descoperim aspectul memorabil.)
        (Odata ce sunt citate din „zicerile” altcuiva, nu „sta in picioare” nici ipoteza conform careia ar dezvalui prea mult din trairile afective intime ale oricui altcuiva decat ale autorului citat, despre oricine altcineva nu dezvaluie decat gustul conform caruia anume ACELE citate au fost selectate, si nu altele.)

  5. da..fiecare…cred..depinde.in ceea ce mai priveste am multe tare…scrise pe caiete, pe agende, pe foi, pe A4 lipite, pe post it-uri..si toate ca sa mi aminteasca..pt ca oricat as vrea sa nu uit..se intampla sa mai uit..iar ele..ele mereu ma scot din impas..:)

  6. Citatul meu si invitatia mea pentru tine catre blogul meu (ca sa nu uiti de mine!)

    „Agatha copil al stelelor,am trimis o surata inalta cu chipul de lut alb,imbracata in straie negre,cu o coasa in spinare.Ea o sa fie ghidul tau turistic pana la mine.Te astept!”

    :))

    te puuup

Lasă un răspuns la banifarabani Anulează răspunsul

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s