Mi-ai adormit simțirile nebune
și ai hrănit cu ele
jivinele-ntunericului
ce ți l-ai făcut prieten la răscruce de gânduri.
Tocmai mi-am îngropat sinele
ucis mișelește de fratele geamăn
în lupta stupidă pentru supremație.
Geamăt prelung,
încordări furibunde,
șerpi încolăciți…
toate astea
pentru sărutul rece al morții.
Eroină ratată,
am primit ce-am râvnit-
the red badge of courage-
în semn de adâncă prețuire
de pe vârfurile eternității
unde zeitățile crude
dănțuiesc sorbind nectar și ambrozie.
Mi te-am scos din trupu-mi zăcând,
ca moșire a propriului eu,
ca pe o boală străină,
ca pe Ziua de ieri.
Mi-ai sărutat tălpile atunci
cu ochii pândind cerul
și de aceea s-a spart visul,
iar acum
îmi plâng încă lacrimi irosite.
Și morții dansează!
http://ciprianpseudolirice.wordpress.com/2011/11/03/inceputuri/
🙂
Mi-a placut foarte mult poezia ta.
😳
Mulțumiri 🙂
dansează, nu-i aşa?
ne trec ape, ape, fiindcă aşa începem, în lichid, uşoară plutire…
dap…dansează…
🙂
păi şi io ce mai zic acuma? mi-ai închis gura… 🙂
ei, aș! nu cred eu că te poatre…închide cineva așa de ușor. 😀
[…] roxana incaunipocrit alice coltulcumuzica cristi diversediversificate experimentesiexperiente gabryellehelen lilli vania silence linkping mirelapetep peter cristiangheorghe stefania Hruxandra […]
M-ai lovit in suflet, fata cuminte. Cu dead can dance ca cireasa de pe tort.
Cu drag,
Mă onorează prezența ta aici, dragă Raluca 🙂
corect. deci dupa astea va fi randul celor mari si talentati… sunt curios ce noi forme de exprimare lirica va mai lua laitmotivul poeziei tale…
Pfui! da cum ai sărit taman aici? :-)))
Cine știe ce mai urmează…În funcție de…provocări 🙂 și, bineînțeles, de inspirație 😉
pai facem diferenta clara intre concursuri pentru copii si lirica ta. caci asa cum am spus-o si cand ai publicat-o prima data, mi-a placut poezia asta si sunt curios ce va mai urma.
cu inspiratia stai bine, cu provocarile e destul de simplu, in opinia mea… :))))) just say it.
Mulțumesc frumos 🙂 I will do my best, poți să fii sigur de asta.
(Eu vorbeam serios despre partea cu concursul pentru copii. Nu trebuie să fii neapărat tu implicat, dacă nu-ți stă în fire. Sunt premii frumoase în joc, de care sunt sigură că s-ar bucura cel mic 🙂 )
promit sa ma uit, desi sunt cam sceptic vis-a-vis de castigurile din concursuri.
mai degraba as institui eu niste premii pentru creatiile tale. ai fi mai motivata??? ;))))))
:-)))
nu premiile mă motivează în direcția respectivă. Și nici nu mă inspiră.
Încredere poți să ai, pentru că e un concurs pe bune! E drept că e primul pe care îl organizez eu, dar promit că va fi corect și că fiecare va câștiga ceva din asta, fie ea și o diplomă virtuală.
mda. banuiam eu, probabil sursele tale de inspiratie sunt din alta parte, poate din trecut, cine stie?
oricum, le dai glas foarte frumos si mie ca simplu cititor, imi face placere sa le urmaresc.
Vai de mine, atâtea complimente n-am mai primit de mult. Deci e bine că m-am întors! 😆 Mulțumesc 🙂
Probabil că voi actualiza „Jurnalul unei fete cuminți” imediat ce inspirația mă vizitează 🙂
asa sa faci, sa speram ca odata cu venirea primaverii, inspiratia va bate din nou la poarta simtirilor tale, chiar daca stai mai departe de oras. :)))
Inspirația vine TOCMAI pentru că stau mai departe de oraș :-)))
ei, atunci dupa acest mic exil autoimpus, e timpul sa o si dovedesti :)))))))
e cumva o provocare???
:-))))