RSS

Arhive pe etichete: ziua de naștere

„Am împlinit un deceniu!”

11 august 2008 avea să-mi schimbe viața definitiv. Doar că lucrul ăsta aveam să-l învăț pas cu pas, în fiecare zi, cu fiecare an încheiat.

Mi-ar fi plăcut să existe un „manual de mamă bună”, dar în lipsa lui, am făcut cum m-am priceput mai bine. Iar unde nu m-am priceput, am improvizat. De multe ori nu a ieșit cum am sperat sau cum am crezut eu că trebuie să iasă. Au fost clipe de disperare, au fost momente când mi-ar fi plăcut să existe o soluție universală, aplicabilă fiecărui copil sau fiecărui părinte. Nu există! Unicitatea noastră ca indivizi are un preț: nu poți ști niciodată cu certitudine ce „ar trebui” să faci, iar rezultatul se vede abia după o viață de om. Au fost clipe când am greșit, mai ușor sau mai grav, și când m-am temut că nu am fost mama pe care o merită. Dar au fost și multe momente de bucurie, de satisfacție, de iubire, care mi-au dat încredere să merg înainte.

Mă gândesc adesea că Prințul ar putea citi, în vreo conjunctură, vreodată, ceea ce am scris despre sau pentru el aici, în paginile blogului prăfuit al Dagathei. Îmi imaginez cum ar strâmba din nas sau cum s-ar încrunta pe alocuri. Dar… dacă ar și zâmbi? Încântat că episoade din viața lui ai rămas întipărite, chiar și sub forma asta, astfel încât să fie mai ușor de rememorat când Timpul se mai joacă de-a v-ați ascunselea cu Memoria… Dacă ar zâmbi, ar însemna că ar ști cât de mult am prețuit fiecare clipă a copilăriei lui, în ciuda momentelor când am părut „lupul cel rău”. Și ar ști câtă iubire încape în sufletul unei mame…

Zilele astea mi-am amintit de temerile mele înainte de a naște și dorința cea mai fierbinte: de a avea un copil sănătos, deștept și frumos! Și Dumnezeu m-a iubit atât de mult, încât mi l-a dăruit pe el, exact așa cum trebuie să fie.

„Mami, anul ăsta împlinesc un deceniu. Poate îmi faci și mie o zi specială!” 😀

Ziua lui a fost mereu specială, chiar dacă aici am consemnat puțin mai târziu aici, clipele de bucurie:

Și am făcut-o, ca în povești, trei zile (fără trei nopți!). Pentru că… așa s-au potrivit lucrurile și pentru că 10 ani este o vârstă specială.

Mai întâi a fost echipa lui de fotbal. Chiar de ziua lui au participat la un meci amical, iar colegii și domnul antrenor i-au făcut o surpriză: i-au dăruit cupa, medalia și diploma primite la finalul meciului. Puteam să-i citesc suprinderea plăcută și bucuria stăpânită cu greu. „Nu am știut că o să îmi faceți o supriză!” 🙂 Am sărbătorit cu pizza chiar acolo, la „locul faptei”. Prințul a primit o minge cu semnăturile coechipierilor și s-a bucurat de un „La mulți ani” unic! 🙂

Nu și-ar fi putut sărbători „deceniul” fără prietenii lui de la bloc!

andrei .jpg

Așa că am luat-o de la capăt a doua zi, cu… aventuri. Și un picnic unde am avut din nou… pizza!

Dacă s-au distrat? I-am scos greu de acolo, iar picnicul s-a dovedit prea scurt pentru așteptările lor!

Și pentru că nu a fost echipa completă, a treia zi, am continuat cu aniversarea:

andrei 3

Nu de alta, dar trebuia să aibă alături pe fiecare dintre prietenii lui!

Am avut un Prinț fericit, cu o singură nemulțumire: tortul! Va trebui remediată problema! 😀

La mulți ani, dragul meu! Te iubesc până la cer și înapoi! Așa cum știu eu, dar te asigur că este pentru totdeauna! 🙂

 
Scrie un comentariu

Scris de pe august 11, 2018 în Despre copii

 

Etichete: , , , , , , , ,

9 din… 39

Ți s-a întâmplat vreodată să vrei să lungești o zi din viața ta la infinit? Să-i cumperi ore și să o storci de fiecare secundă într-un mod în care să te țină cu sufletul le gură. Să îți dorești atât de mult să NU se termine pentru că ai senzația că o pierzi pentru totdeauna. Și într-un fel, așa și este, căci se stinge la apus și dispare. Iar apoi ți-e ciudă că ai irosit-o cu lucruri atât de nesemnificative încât aproape ai ratat bucuriile pe care ți le-a adus.

În fiecare an, aceeași zi. Aceeași senzație și aceleași așteptări, iar uneori aceleași trăiri. Contradictorii, poate, dar la fel de intense.

Acum ceva vreme mă contraziceam cu un om drag despre cât de importantă este sau nu ziua de naștere. I-aș spune și acum, la fel ca atunci, că indiferent cât de multe așteptări îți sunt înșelate, cred că propria aniversare este un dar pe care l-ai primit la începutul existenței tale. Și de care trebuie să te bucuri de fiecare dată când constați că acest dar îți este înnoit. Vârsta? Ar trebui să conteze mai puțin câți ani au trecut și mai mult faptul că ai șansa de a aștepta cu sufletul la gură răsăritul acela care îți aduce fluturi în stomac. All over again!

Despre 9-le de astăzi, în liniște. Cu regretul că nu am făcut nici anul acesta exact ceea ce mi-ar fi plăcut. Și cu dorul trecutului care s-a scurs cu prea mare repeziciune. Dar și cu bucuria de a fi avut o confirmare că existența proprie nu a fost inutilă. Un fel de „reminder” că există oameni cărora le-am atins aripile. Iar asta mă face să simt că 39 nu înseamnă doar o goană printre griji cotidiene, ci și urme care au rămas întipărite în sufletele celor pe care i-am întâlnit de-a lungul călătoriei.

Screen Shot 2018-02-09 at 23.07.32Screen Shot 2018-02-09 at 23.07.50

Mulțumesc!

Yes! 9 REALLY IS a magic number! I should remember that more often!

♥♥♥

 
6 comentarii

Scris de pe februarie 9, 2018 în Despre viață

 

Etichete: , , ,

De la două linii până la șapte ani

images

Nu m-a întrebat nimeni dacă vreau să fiu mamă… Dar dacă m-ar fi întrebat, aș fi răspuns țopăind de bucurie un „Daaaaaaa!!!” de s-ar fi auzit până acolo Sus, unde copiii sunt stele și-și așteaptă rândul pentru a alege brațele care să-i primească.

Nu, nu m-a întrebat nimeni dacă vreau să fiu mamă, dar am știut că este singurul lucru care mă va face să simt că existența mea are un sens. Cel mai important lucru din viața mea! De aceea, am râs și am plâns în același timp când am văzut două liniuțe aprinse și clare pe testul de sarcină. Și de atunci, tot am râs și am plâns în același timp cu fiecare etapă, cu fiecare vizită la doctor, cu fiecare lucru nou care mi s-a întâmplat de când Andrei a coborât în brațele mele.

„Mai sunt două ore până la ziua mea!”

Și a adormit. Cu gândul că ziua ce avea să vină va fi (din nou) „cea mai frumoasă zi” din viața lui și cu liniștea că părinții se vor ocupa de fiecare detaliu pentru ca totul să iasă perfect. De dimineață, s-a trezit cu emoții. Nu le recunoaște, pentru că el este „Leu”, dar mami știe! De unde? Pentru că și mami le simte. 🙂

Este din nou ziua ta, puiul meu drag! Un alt an în care ai înflorit și în care ne-ai deschis ochii spre lucrurile simple, suficiente pentru a face un om fericit. A mai trecut un an de când am înțeles din nou că acolo Sus, Cineva m-a iubit suficient de mult încât să mă lase să simt gustul fericirii: într-o seară călduroasă de august, am ținut prima dată în brațele mele, copilul perfect!

Dacă te iubesc? Nemăsurat! Dincolo de cuvinte, dincolo de fapte. Câte un dram de iubire în fiecare gest, de la sărutul de dimineață, până la îmbrățișarea de seară. De multe ori, greșesc, dar toate greșelile mele izvorăsc tot din iubirea pe care ți-o port, din grija pentru fiecare pas făcut, din teama că vreodată ți s-ar putea întâmpla ceva. Aș vrea să am mereu cuvintele potrivite pentru a te ajuta să înțelegi lumea. Aș vrea să am răbdarea infinită pentru a-ți respecta ritmurile. Aș vrea să am înțelepciunea necesară pentru a lăsa lucrurile să ți se descopere singure. Sunt departe de perfecțiune, dar m-ai învățat că ea stă în lucruri mărunte, de la felul în care întinzi mâna, în somn, să ți-o mângâi, până la felul în care îți împreunezi palmele și clipești din gene pentru a obține ceea ce-ți dorești.

Sunt șapte ani de când am devenit altcineva, schimbându-mi prioritățile, perspectiva asupra existenței și felul de a privi lumea. De șapte ani, pe 11 august, este sărbătoare în casa noastră. Bucuria care ne inundă sufletele, chipul zâmbitor care ne încântă zilele, motivul pentru care râd, plâng sau îmi ies din minți în fiecare zi.

Această prezentare necesită JavaScript.

Am fost întrebată ce îți urez astăzi…

Copile drag, dacă aș fi fost ursitoare, aș fi rezervat pentru tine toate lucrurile frumoase din lumea asta! Dacă aș fi deprins arta magiei, aș fi înlăturat de mult tot răul din viața ta. Dacă aș avea puteri supranaturale, ți-aș îndeplini fiecare dorință. Dumnezeu știe de ce nu sunt nimic din toate acestea: aș fi greșit din nou, iremediabil. Căci atunci nu ți-aș mai fi putut oferi șansa de a alege, de a învăța și de a lupta pentru ceea ce meriți. De aceea, rămân doar mama ta și îți urez să descoperi singur lucrurile care îți fac viața mai frumoasă, să cunoști fericirea în lucrurile mărunte care ți se întâmplă în fiecare zi și să ai alături oameni care să te iubească.

Nu, nu m-a întrebat nimeni dacă vreau să fiu mamă…Dar atât de bine îmi pare că mi s-a dat șansa aceasta!

Această prezentare necesită JavaScript.

La mulți ani, puiul meu drag!

 

 
17 comentarii

Scris de pe august 11, 2015 în Despre copii, Despre viață

 

Etichete: , , , , , , ,

 
Cosmisian's Blog - Gânduri Neinfinite

Neoproză „smart emotional”

Blogul unei tipe oarecare

"O zi în care nu ai râs este o zi pierdută"

CÂRCIUMĂ DE FIȚE

îmi rezerv dreptul de a-mi selecta clienții

intrenoaptesizi

A fine WordPress.com site

Numai Filme

by Ana Ayana

Nina Docea

de Mădălina Rodocea

JURNAL

Ajutor pentru luat zborul

SENSURI

De ce îi este omului de astăzi foame ? De iubire şi de sens. (N. Steinhardt)

Creatii manuale-Amy Crafts

Despre pasiunea pentru handmade

Poteci de dor

"Adevărul, pur şi simplu, e rareori pur şi aproape niciodată simplu" - Oscar Wilde

DrStoica / da-te-n blogul meu, te rog!

zâmbet, coaching, film, pamflet, fotografie, pareri, aiurea... dar hai sa fim pozitivi!

ComiCultural

Nu știu că nu știu nimic

Înşiră-te mărgăritare

Vorbe, cuvinte și litere prăfuite, despre lume, cu lume și pentru lume

Traista cu merinde

Toate lucrurile imi sunt ingaduite,dar nu toate sunt de folos.

Cu presa de perete

un blog de Alex Nedea

Thaumaturge

talk about candles, circles, planets, stars, bananas, chants, runes and the importance of having at least four good meals every day”

Machete didactice

machetedidactice.com

Pishky's Blog

Numai cuvintele zburau între noi, înainte și înapoi - N. Stănescu

psi-words

... loc de joacă pentru cuvânt. serios!

Tiberiuorasanu's Blog

LECTURI, păreri, impresii de călătorie. Eu citez NU plagiez.

Un blog de poveste

Oborul cu fantezii

Spanac

Distribuitor autorizat de fazani hazlii

Cățărătorii

Când urci pe scara vieţii, nu uita să dai bună ziua tuturor, pentru ca atunci când cobori să aibă cine îţi răspunde

Genunchiul Lumii

blogolumea. strada sforii. poezie pierdută. crochiuri. cotidiene

Hapi. Riverwoman

Lift up the receiver, I'll make you a believer

Loc de dat cu capu'

sau cum să te fereşti de invizibil

Per aspera ad astra

Maison de santé

ursuleți năzdrăvani

frânturi din viață

Blogul Buceginatura2000

Informatii despre Mediu, Turism, Bucegi sit Natura 2000

Alma Nahe(r)

Să se ducă la muncă, ca să nu mai citească şi ei nişte almanahe!

Surorile Marx

globus de miuzici, filme si alte rautati

Redsky2010's Blog

Trecand prin viata cu ochii larg deschisi

Dictatura justitiei

Just another WordPress.com site

Ochiul care rade

Felii de viata

Tink3rbe11's Blog

Eu in forma bruta

Tabakera

...pentru ganduri la care nu pot renunta

Despre sufletul meu

Pentru că mulţi seamănă cu mine şi n-au curaj să spună

Pseudolirice

Pseudo lirice