Pentru că se poartă bilanțurile

“Lucrurile bune se întâmplă în fiecare zi”

(Noul slogan Domo)

2014 a fost un an interesant. Cu urcușurile și coborâșurile sale, firește. A fost un an în care am râs și am plâns (îmi place să cred că) în egală măsură. Prima jumătate se vede ușor în ceață și cum e bine ca unele lucruri să le lași acolo unde s-au așezat, cuminți precum un câine credincios, am mers înainte.

Dincolo de loviturile puternice pe care fiecare om le primește din când în când ca să-și amintească faptul că e încă viu, ni se întâmplă și lucruri bune. Unii spun că dacă te trezești dimineața și nu te doare nimic, înseamnă că ești mort! 🙂 Așadar, iată și bucuria cea mai mare de fiecare zi! Să te poți trezi dimineața, oricât de morocănos, și să înțelegi că este o altă zi din viața ta! 

Două lovituri și trei prietenii pierdute pe undeva printre cuvinte, păreri de rău, care nu au rol decât de consolare, și câteva zile cenușii. Trebuie trecute în bilanț ca o confesiune către sine pentru a o putea lua de la capăt.

Și totuși…Am avut parte de lucruri frumoase în fiecare zi, sunt sigură! Doar că oamenii sunt ingrați și le uită repede, la fel de repede cum se plâng că le merge prost. Mi-am văzut copilul evoluând fantastic, am stabilit o oarecare ordine în viața mea și am putut să fac ceea ce-mi place: să scriu! Chiar dacă laptopul m-a abandonat în plină misiune, am avut prieteni care mi-au întins o mână de ajutor până mi-am luat altul la un preț rezonabil. Scrisul mi-a adus satisfacții – dincolo de faptul că m-a făcut să mă simt bine.

Apoi, am putut să călătoresc unde cu gândul nu am gândit și să cunosc oameni deosebiți, cu care am petrecut și am râs. Foștii adversari dintr-o competiție au devenit prieteni. Tot așa am reușit, în sfârșit, să o cunosc pe Sonia 🙂

Micile bucurii înseamnă să bei o cafea sau un ceai cald la sute de kilometri depărtare de casă, alături de oameni dragi, pe care i-ai cunoscut prin intermediul lumii virtuale.

Mici le bucurii înseamnă să primești un cadou de la depărtare, de la o altă prietenă de suflet, Claudia Groza, cunoscută tot „din spatele laptopului”: trei cărți minunate care s-au născut din dragostea ei pentru copii și pentru scris.

Micile bucurii înseamnă să primești daruri meritate sau neașteptate care să-ți lase un zâmbet larg pe chip.

Mare parte din aceste mici bucurii au legătură strânsă cu tehnologia. Internetul, laptopul, telefonul mi-au făcut intrarea într-o lume interesantă și mi-a adus aproape oameni minunați. E un sentiment plăcut să poți pune mâna pe un telefon și să suni pe cineva care ți-a devenit apropiat, chiar dacă nu l-ai văzut niciodată. Astfel, m-am bucurat că am reușit să aduc online-ul în offline. 🙂

Da, e adevărat, „tehnologia are puterea de a schimba lumea” (Daniel Burrus). Din fericire, pentru mine, în bine! 🙂

Nu știu ce îmi va mai aduce noul an. Prefer să-l las să mă surprindă, cu mențiunea că aș dori să o facă într-un mod plăcut totuși! Preventiv, Moș Crăciun mi-a adus și un tensiometru – se pare că și el este în rând cu lumea modernă și înțelege cum stă treaba cu tehnologia! 😀

Un an fericit și vouă, cu tot ce vă doriți! 🙂

30 de comentarii

  1. ”Atunci când pierzi lucruri s-ar putea să-ți dai seama că ai făcut loc pentru exact ceea ce îți lipsea.” Asa mă amăgesc eu cand pierd oameni, lucruri sau chestii concrete in care până mai ieri credeam. Curand voi avea nevoie de un laptop nefitos, deci la pret corect, caci umblu ca pe coji de ouă cu al meu. Ma bucur ca scrii mai des, poate asa imi revine cheful sa o fac şi eu, desi incep sa cred ca oamenii care pot scrie bine, documentat şi din suflet, nu vor trece niciodată prin apatiile prin care trec eu periodic. Am cunoscut şi eu oameni ce par doar nume ascunse sub un titlu de blog, iar cu unul dintre ei vorbesc saptamanal la telefon, ceea ce pentru mine e mult, caci, cred, sunt singurul om din lumea asta ce uraste…telefonul.

    • 🙂
      Îmi place vorba asta! Am să mă agăț de ea când se mai întâmplă 🙂

      Laptop nefițos și eu, dar bun pentru ce-mi trebuie! 😉

      Nu ești singurul om din lume, am mai cunoscut pe cineva, dar nu a avut de ales! 😆

      Aștept și eu să te citesc. Fără apatii! 😀 (Le avem cu toții, nu te teme!) Timp dacă am avea să le facem pe toate…
      Te îmbrățișez. 🙂

  2. Într-o zi poate apucăm să stăm de vorbă. Acum văd că ai fost şi eşti ocupată. Tehnologia nu e întotdeauna un prieten, ar fi bine s-o cunoaştem şi s-o utilizăm noi, nu să ne utilizeze ea pe noi şi să ne îndepărteze în loc să ne apropie.
    Pînă atunci, La Mulţi Ani şi s-auzim numai de bine! Huguleţ! 🙂

    • Dragoș, limitele tehnologiei le recunoaștem! Totuși, am momente când mă bucur că există! Când un telefon la îndemână te scoate din belele, când mașina de spălat face treaba în locul tău, când televizorul îți poate aduce un moment de relaxare și confort, când laptopul este o binecuvântare. Firește, sunt și mari pericole în ceea ce le privește, ca orice care vine „prea mult”.
      Ne-om auzi și noi, dară! 🙂
      La mulți ani cu huguleț back! 🙂

  3. Mi-a fost drag să ne întâlnim chiar și doar cât de un ceai (cafea). Și sper să mai existe și o altă dată. 🙂 Îți doresc un an cu sănătate și cu cei dragi ție alături de tine. La bine și la greu.

  4. Fie ca anul ce vine… :-)) Constat, pe bună dreptate, că nu-mi place să fac urări. Așa că n-o să-ți spun ce-ți doresc, pentru că oricum toate-s de bine, ci o să-ți spun că sfârșitul meu de an a fost unul de-a dreptul reușit (și) datorită ție! Te țuc și ne vedem în 2015! (Doamne-ajută, Doamne-ajută!!!)

    • Fie ca… 😆
      Da, anul s-a încheiat apoteotic și întâlnirea fantastică a fost cireașa de pe tort!
      Îmbrățișări și…evident, ne programăm și pentru 2015! 🙂

  5. Am incercat sa nu trag o linie prea groasa peste anul ce a trecut, incerc sa nu fac foarte multe planuri pentru acest an. 🙂 A fost destul de greu momentul in care am renuntat la unii oameni, mai ales ca mult timp dupa m-am intrebat cum de am fost atat de naiva incat sa ii consider, chiar si pentru o clipa, prieteni.
    Iti doresc sa ai un an fara framantari, un an bun si senin!

    • Nu știu cum se întâmplă…am pierdut o prietenă (așa am crezut!) chiar de sărbători. Da…nu poți ști ce zace în mintea oamenilor…
      Un an minunat să ne fie, fără frământări sau, cel puțin, să fie constructive! 🙂

Ce părere ai?