dagatha

Majoritatea „au” sau „are” dreptate?

Am preluat durerile de cap de la Vero 🙂 . Răsfoind paginile blogului ei, am regăsit cu adevărat o problemă lingvistică actuală legată de dificultatea cu care se găsește varianta corectă a acordului în cazul acestui substantiv colectiv. Unele răspunsuri sunt elocvente și acolo, dar mă gândesc că nu strică și câteva completări. Știu că vor apărea imediat partizani ai ideii conform căreia regulile gramaticale (ce formează norma) nu sunt atât de importante când vine vorba despre tendințele actuale ale vorbitorilor, dar eu cred că frumusețea unei limbi constă și în folosirea corectă a acesteia.

În esență, discuția se reduce două aspecte pe care trebuie să le avem în vedere atunci când stabilim forma corectă:

A. acordul formal/ gramatical versus acord logic/ după înțeles

B.  conținutul semantic al termenului majoritatea

Astfel, se ajunge la concluzia că uneori e bine să nu știi chiar atât de multă lingvistică pentru că te poate da peste cap când e vorba de lucruri simple 😆 (Este o exagerare voită spre glumă, desigur – precizare pentru cei mai înflăcărați critici ai mei 😀 ). Prin urmare ajungem la concluzia pe care a formulat-o profesoara mea de română din gimnaziu: „uneori gramatica se și simte!”.

Dacă subiectul are formă de singular, dar înțeles de plural – cum e cazul substantivelor colective – predicatul se acordă formal, la singular: Majoritatea a votat împotrivă. Norma literară acceptă și varianta de plural, dacă vorbitorul are în vedere componentele ansamblului la care se referă substantivul colectiv: Majoritatea au fost trimiși acasă. Astfel, sensul logic se referă la toate persoanele care formează această majoritate.  (Academia Română, Institutul de lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”- Gramatica Limbii române II. Enunțul, București, 2005, pg. 353 și următoarele).

Cum, evităm noi, vorbitorii de rând, abaterile de la norma lingvistică fără a fi necesar să cunoaștem toată terminologia sau să ne cramponăm de legi lingvistice enervante?

Adăugarea unui determinant sau subînțelegerea acestuia din context este de mare ajutor.

ex.1. Majoritatea (susținătorilor) au dreptate. În acest caz, acordul la singular ar „zgâria” urechile, pentru că determinantul („susținătorilor”) este la plural.

ex.2. Majoritatea (intelectualității/ tineretului) are dreptate. Acordul la singular este impus de singularul determinantului („intelectualitatea/tineretul”)

De asemenea, se va ține seama de utilizarea sensului generic al termenului majoritatea:

ex. Majoritatea se impune în fața minorității. În acest caz este foarte clară necesitatea formei de singular

Am adaptat explicațiile utilizând o sursă de încredere, cartea prof. G. Gruiță, Gramatică normativă, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1998, unul dintre cei mai buni profesori pe care i-am avut la universitatea clujeană.

47 de comentarii

        • Hm! Stiu si eu, Cipriane? In optica mea, in acest caz eu consider ca ar fi corect „majoritatea postarilor sale SUNT misto”, nu „e misto” (caci in cazul de fata consider ca relevant este faptul ca „misto” sunt acele postari ale ei la care ne referim – fiecare in parte, majoritare sau nu, chiar si solitare – nu faptul ca postarile sale misto sunt constituite intr-o majoritate in cadrul tuturor postarilor sale). Sau dumneata tocmai aspectul faptului ca postarile sale misto constituie o majoritate voisesi sa-l accentuezi, nu faptul in sine ca acele postari sunt misto? In acest caz ai cam avea dreptate…

          Acest exemplu este numa’-bine reprezentativ SI pt evidentierea opiniei mele referitoare la acordul substantivelor multiple: depinde de-la-caz-la-caz!
          Daca in cadrul ideii accentul cade pe faptul ca elementele reprezentate de catre respectivul substantiv constituie o unitate atunci – in mod nomal, logic – acordul se face (in opinia mea) la singular.
          Daca insa substantivul colectiv constituie doar o modalitate mai… economica de a reprezenta „dintr-un foc” totalitatea elementelor sale constitutive – pe fiecare dintre acestea in parte – (accentul cazand insa pe individualitatea elementelor constitutive), atunci (in mod firesc, logic) acordul se face in mod corect (in opinia mea) la plural.

          Răspunde

      • – Cum ne mascăm de Halloween?
        – Lasă, tu nu tre’ să te maschezi, poți veni așa!
        Ultimu’ pui din minte’ me’ hodinita 😆 😆 😆

        Răspunde

  3. eu scriu deseori anapoda în comentarii, cu tentă ironică- amuzantă. aşa cu mscriu şi fără majuscule… dar sugestia ta este foarte bună. ce vă invidiez eu pe cei care aţi studiat limba română! 🙂

    Răspunde

    • păi și nu așa facem toți? ca un fel de destindere a atmosferei 🙂 în plus, mai suportă semnificații suplimentare scrisul ăsta „anapoda”, uneori 🙂
      Nu ne invidia. Sunt mulți care respectă norma fără să fi studiat limba română 🙂

      Răspunde

    • psi, dumneata N-AI studiat limba romana? Am ramas uluit…
      Dumneata NU IN ROMANIA ai „facut scoala”, ci pe undeva prin cele străinătăţuri?
      (Doamna mea (timisoreanca) – desi este (prin ascendenta) un „curat amestec banatenesc” sarbo-romano-maghiar (la care se adauga si oarece reminiscente (antice) poloneze) – a absolvit (in ’65) un liceu cu limba de predare germana*, dar CHIAR SI ACOLO – CHIAR SI ATUNCI (cand – sub presiunea bolsevica – se punea accentul pe internationalizare (vezi „internationala socialista”), nationalismul fiind blamat (nationalismul tuturor celorlalti, evident – cel al rusilor era considerat „firesc”, ei reprezentand „fratele mai mare de la rasarit”) mai ceva decat individualismul), studiul limbii romane TOT a fost obligatoriu (chiar daca acolo limba romana a fost studiata in acelasi fel in care in celelalte scoli – si chiar si acolo – se studiau limbile straine, nu ca limba materna – asa era studiata acolo limba germana). Dumneata CUM „ai scapat de” studierea limbii romane? (Si daca n-ai studiat-o CUM de o folosesti totusi atat de bine – cu atata acuratete si corectitudine?)

      *In Timisoara – de cand stiu eu despre Timisoara moderna – tot timpul au existat minimum trei licee cu predare in limbile principalelor minoritati conlocuitoare din regiune: germana, maghiara si sarba.

      Răspunde

  9. Eu ma straduiesc sa ma conformez unei reguli empirice: atunci cand „simt” „majoritatea” („multimea” etc) drept fiind un tot unitar, sudat, folosesc singularul, dar cand „simt” (ca individualitati, chiar si indistincte) multimea componentelor care constituie substantivul colectiv atunci folosesc pluralul. Pana acum n-am prea avut (din partea persoanelor cunoscatoare, cele de a caror opinie in aceasta privinta imi pasa) reclamatii pe care sa le consider indreptatite.

    Răspunde

    • Păi asta și trebuie să facem 🙂 Explicațiile sunt pentru momentele în care mai avem dubii și nu ne încredem total în instinct. Tocmai de asta preluasem acolo ideea că uneori trebuie să simți!
      🙂

      Răspunde

    • Adevarata problema este reprezentata de erorile din nestiinta, nu de cele de tastare (decat acolo unde isi au si acestea importanta lor: in cazul in care produc confuzii (in primul rand daca schimba sensul ideii exprimate, dar si eventual sugerand o posibila incalcare (din necunoastere) a vreunei reguli gramaticale sau ortografice: nu e totuna daca in loc de „cretini” tastezi „crestini” sau „cretani” (sau invers), nici daca in loc de „copii” tastezi „capii”, desi este acceptabila lipsa / adaugarea / schimbarea altei litere din acelasi cuvant: „ctretini” sau „creini”, „cokii”), in manuale (pt ca elevii sa nu invete o forma incorecta a vreunui cuvant care pana atunci le era necunoscut), in cazul in care este important sa lasi o impresie buna (spre ex intr-un CV sau intr-o scrisoare de intentie), in acte oficiale sau semioficiale (spre ex intr-o declaratie sub semnatura proprie), in lucrari destinate tiparului etc), iar in aceste cazuri n-avem decat sa ne mai „rupem” o oarecare durata de timp (dupa incheierea tastarii) cu scopul verificarii / corectarii textului scris (ceea ce (sa recunoastem) aici si acum nu prea facem).

      Răspunde

  12. Intrebare:
    care din cele doua expresii este corecta? ” FIECARE DIN EI ARE DREPTATE” sau ”FIECARE DIN EI AU DREPTATE” ?

    ce parere aveti?

    Răspunde

    • „Fiecare” este un pronume nehotărât. Acordul se face la persoana a III-a singular, la fel ca și alte pronume nehotărâte: niciunul, oricine, cineva, vreunul.
      Aș propune ca formă corectă: Fiecare DINTRE ei ARE dreptate.

      Răspunde

    • LENROC: In exemplul sugerat de dumneata, Cornele, nu apar dubii cu privire la numarul verbului folosit, intrucat (la fel cum „oricare” sugereaza un singur exemplar – fara sa conteze care anume – dintr-o multime de posibilitati), „fiecare” are conotatia „toti dintr-o multime, dar numai pe rand unul-cate-unul”.
      Problema apare (dupa cum indicase – dar fara sa-ti explice – si autoarea blogului) atunci cand alegi intre „dintre” si”din”: in primul caz este vorba despre „extragerea” din multime (una-cate-una pe rand), a tuturor posibilitatilor. pe cand a doua sugereaza provenienta din interiorul a ceva sau a unei parti constitutive dintr-un intreg. Poate ca o anecdota ar constitui un exemplu mai elocvent:
      Capitanul galerei catre vaslasi: „Am pt voi doua vesti, una buna si una rea; pe CARE doriti s-o aflati prima?” Vaslasii: „Pe cea buna, ca de vesti proaste ne-am saturat!” „OK. O jumatate din voi pleaca acasa.” „URRRRA-AAAA!” (si vaslasii incep sa se imbratiseze intre ei surescitati) Unul dintre vaslasi, mai chibzuit, mai putin impulsiv si cu tinere de minte mai buna, catre capitan: „Bine, si vestea proasta CARE e?” „Inca nu s-a stabilit CARE jumatate pleaca acasa – cea de sus, SAU cea de jos.”

      Răspunde

  13. VictorCh: Iti multumesc mult Victore, acum sunt oarecum lamurit. In aceeasi ordine de idei, pe sistemul CE INTREBARE SI CE RASPUNS, iti recomand urmatorul video :

    Răspunde

  14. Multumesc, s-a marcat (chiar daca eu cazusem realmente in greseala pe cand cetateana di clip imi pare ca doar foloseste – in mod sarcastic – un vocabular intentionat „alambicat” DOAR pt ironizarea unui asemenea sondaj facut „pe strada” (si pt a se „scutura” de „sondor”) ).

    http://www.blogger.com/profile/14880058464601845410 (AM si pe WP pe undeva, da’ „nu mai stiu unde l-am pus”, mi-e mult sa mai caut la ora asta; asta mi-era la indemana si ambele „spun cam acelasi lucru.)

    Răspunde

    • P.S. Raspunsul propriu-zis la intrebarea dumitale CONSTATASEM deja ca IL PRIMISESI – de la autoarea blogului – si nu cred ca ar mai fi avut rost sa-l repet, doar ii explicasem rostul altfel, mai intuitiv (cred eu).

      Răspunde

Ce părere ai?